Monumentul Unirii Basarabiei

DESPRE MONUMENTUL UNIRII BASARABIEI

Proiectul monumentului Unirii a fost executat în conformitate cu hotărîrile Comitetului pentru ridicarea monumentului Unirii la Chişinău. Aceste hotărîri au fost expuse în întregime în următoarele observaţiuni imprimate de Comitet.

„Monumentul Unirii din Chişinău va fi aşezat în centrul oraşului, la colţul de încrucişare a bulevardului Carol al II-lea cu strada Regele Carol I (zisă „Puşkin ").

Monumentul va fi văzut de pe ambele străzi de pe lungimi apreciabile şi va avea trei faţade.

Macheta, după dorinţa Comitetului, este executată în stil modern.

Monumentul constă dintr-o statuie ecvestră a Regelui Ferdinand I, făuritorul Unirii tuturor provinciilor româneşti, din două figuri feminine, simbolizînd Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, din două basoreliefuri pe cele două laturi ale postamentului arhitectural, reprezentînd două scene din activitatea Sfatului Ţării: votarea Unirii şi votarea reformei agrare.

Figurile feminine, simbolizînd Unirea Basarabiei cu România, vor fi în centrul vizual al ansamblului monumentului, pe cînd statuia ecvestră se va proiecta pe geana liberă a cerului.

Regele Ferdinand I va fi înfăţişat călare pe cal, în uniforma de mareşal al armatei, ţinînd buzduganul în mîna dreaptă.

În faţa soclului, mai sus de platforma monumentului, cele două figuri feminine din bronz vor reprezenta România îmbrăţişînd Basarabia. Chipul Reginei Maria va reprezenta România.

Deasupra figurilor, pe soclu, va fi inscripţia 27 Martie 1918 şi, mai sus, stema Ţării.

Basorelieful din dreapta, din bronz, va reprezenta şedinţa solemnă a Sfatului Ţării votînd actul Unirii, cu chipuri-portrete ale deputaţilor. Basorelieful din stînga, tot din bronz, va reprezenta votarea reformei agrare sau o scenă din înfăptuirea acestei reforme.

În partea din dreapta a monumentului, înfund—pe zid—figura dorobanţului român, sculptat în piatră în plan, va purta uniforma actuală, iar în partea din stînga - figura ţăranului din Basarabia, sculptată tot în piatră, în plan, rupîndu-şi lanţurile robiei trecute.

Platforma va avea şase piloane cu cele şase steme istorice pe provincii şi purtînd vase pentru flori.

Subiectul monumentului Unirii din Chişinău a fost alcătuit de Comitet.

Macheta e executată de sculptorul Al. Plămădeală.

Mărimea machetei este 1/10 din mărimea naturală, deci înălţimea generală ar fi aproximativ de 17-18 m.

Comitetul tehnic este compus din dl ing. Profiri, preşedinte; dl ing. Buciuşcan şi dl Al. Plămădeală, membri.

Preşedinte (semnătura) Pan Halippa.

Secretar (semnătura) Th. Ştirbu.

În comitetul executiv al monumentului Unirii, conform regulamentului, intră şapte persoane, din care două de drept: dl general comandant al C(orpului) 3 A. şi dl primar al Chişinăului.

După propunerile dlui general Ciupercă şi ale altor membri din Comitet, asupra machetei executată de sculptorul basarabean Al Plămădeală s-a cerut părerea specialiştilor din Bucureşti: dlui Teodorescu-Sion, inspector general al Artelor, şi dlui Gheorghe Patraşcu, membru al Academiei Române din Secţia Artelor. Ca răspuns la intervenţia făcută de către preşedintele Comitetului, dumnealor au adresat preşedintelui următoarea scrisoare:

„ În urma scrisorii D-voastră am vizitat atelierul sculptorului Al Plămădeală din Chişinău, unde am văzut şi studiat macheta pentru monumentul Unirii.

În ansamblu, compoziţia se prezintă cît se poate de bine şi simbolizează desăvîrşit subiectul dat.

Ca detalii aş avea de făcut obiecţiile următoare: ar fi de dorit, şi cred că e foarte interesant, ca statuia Regelui să aibă o pelerină, ale cărei falduri să cadă pînă peste crupa calului; de asemenea, ar fi de dorit să se suprime vasele plasate deasupra stemelor de provincii.

În cazul că se vor lua în seamă aceste observaţiuni, am încrederea că se va realiza unul din cele mai frumoase monumente.

(Teodorescu-Sion (semnătura) ".

„Citînd rîndurile dlui Sion, sunt de aceeaşi părere.

(Gh. Patraşcu, Membru al Academiei Române (semnătura)"

Trebuie notat că la executarea statuii ecvestre a Regelui Ferdinand I, care prezidează compoziţia întreagă a monumentului Unirii, la executarea atît a calului cît şi a călăreţului, s-a dat un preţios concurs binevoitor din partea dlui g-ral Marinescu din Cavalerie. Domnia sa apus la dispoziţia sculptorului Plămădeală cei mai buni cai din Regimentul 3 Roşiori. Afară de asta, atît D-sa cît şi dnii ofiţeri din cavalerie au vizitat foarte des atelierul sculptorului, dînd unele indicaţii.

În martie 1937, dl Ion Inculeţ, pe atunci vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri, a prezentat fotografia machetei monumentului Unirii M.S. Regelui Carol II şi a obţinut Înalta aprobare pentru această machetă. Preşedintele Comitetului monumentului Unirii a fost înştiinţat despre aceasta prin telegrama trimisă de către dl I T. Costin, pe atunci primarul Chişinăului:

„ Sunt rugat de dl Inculeţ să vă transmit că s-a obţinut Înalta aprobare pentru Monumentul Unirii".

În martie 1939, Comitetul a trimis la Ministerul Artelor proiectul Monumentului Unirii, planuri şi fotografii după macheta acestui monument, spre aprobare. Comisia pentru Monumentele Publice a Ministerului, în şedinţa sa din 28 martie 1938, a aprobat executarea acestei lucrări fără nici o schimbare.

La 1 aprilie 1938, Ministerul Artelor a trimis Comitetului Monumentului Unirii următoarea adresă, nr. 15.045, însoţită de planurile monumentului şi fotografiile de pe machetă, toate vizate de Comisie:

„Răspunzînd cererii Dvs., înregistrată la nr. 14.593 din 26 martie a.c, avem onoare a Vă face cunoscut că în urma avizului Comisiei pentru Monumentele Publice, dat în şedinţa de la 28 martie a.c, Ministerul aprobă executarea „Monumentului Unirii" din Chişinău.

Alăturat, vă înaintăm un exemplar din jurnalul nr. 195 al Comisiei, precum şi cîte un exemplar din planul monumentului, planul de situaţie, observaţiunile-memoriu ale Comitetului şi una fotografie a machetei, toate vizate de Comisie.

Director general,

Ion Minulescu, şeful Serviciului, (semnătura)

Ion Paşa (semnătura) ".

Copia de pe jurnalul nr. 195 al Comisiei pentru Monumentele Publice are următorul conţinut:

„Şedinţa de la 28 martie 1938. Preşedinte: dl Ion Minulescu, director general al Artelor.

Membri: dl pictor Jean Al. Steriadi, dl sculptor I. Jalea şi dl sculptor Fr. Storck.

Secretar: dl Ion Paşa.

Se ia în discuţie proiectul monumentului Unirii din Chişinău, înaintat cu cererea de la 26 martie 1938 a Comitetului.

Elemente prezentate:

a) Două exemplare din observaţiile-memoriu ale Comitetului.

b) Patru fotografii ale machetei, executată de sculptorul Al. Plămădeală.

c) Patru planuri ale monumentului.

d) Patru planuri de situaţie.

După examinarea elementelor prezentate, Comisia aprobă executarea lucrării".

Monumentul Unirii are, în prezent, toate aprobările necesare şi construirea lui poate fi începută în orice moment, fiind adunată şi suma

de 2 300 000 în acest scop.

* * *

Anul trecut, în timpul unei recepţii la Palat, dl Pan Halippa a prezentat M.S. Reginei Maria fotografia de pe macheta monumentului Unirii la Chişinău. M.S. Regina s-a exprimat elogios asupra acestei machete, iar în ceea ce priveşte calul şi călăreţul, M. S. Regina a găsit că atitudinea lor plină de nobleţe şi sobrietate interpretează admirabil măreaţa concepţie a regalităţii, exprimată plastic de un fiu al Basarabiei.

Dînd lămuriri asupra detaliilor machetei, dl Pan Halippa a subliniat că grupul alegoric care se află în centrul compoziţiei întregi a machetei reprezintă Patria-mamă, România, primind în braţe pe fiica sa, Basarabia.

Dl Halippa a adresat M.S. Reginei solicitarea respectuoasă a Comitetului, rugînd-o să bine-voiască a accepta ca „România " din moment să fie reprezentată prin chipul Majestăţii Sale.

Acceptînd, regina Maria, profund mişcată, a rugat pe dl Halippa să transmită Comitetului, sculptorului şi tuturor basarabenilor mulţumirile Majestăţii sale pentru faptul că n-au uitat rolul Său la înfăptuirea Unirii şi s-au gîndit la eternizarea chipului său în monumentul Unirii Basarabiei.

În prezent, încadrarea în bronz a chipului răposatei Regine devine şi un pios omagiu, iar faţă de memoria glorioasei Regine, Comitetul Monumentului Unirii are o datorie: de a-şi ţine făgăduinţa şi de a înfăptui monumentul Unirii cît mai curînd, aşa cum a fost aprobat şi de Regina Maria. *

*        Articol reluat din revista Viaţa Basarabiei, 1938, nr. 10, p. 73-76.

Olga PLĂMĂDEALĂ. 
Rev. Cugetul nr.2 (18), 2003 , Pag. 3 – 5.