joi, 23 iulie 2009

Legenda Chişinăului

Legenda Chişinăului

Cu rădăcini adânc împlîntate în istorie, Chişinăul, mai mult ca oricare altă localitate din republică, este al tinerilor. Aici se concentrează potenţialul creator al ţării, inteligenţa neamului şi spiritul neîmpăcat, mereu în căutarea speranţelor împlinite.
La Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” câteva sute de tineri talentaţi gândesc la chipul de mâine al Chişinăului, pe care îl vor irepetabil – nestemată în coroana Europei unite. Dar viitorul nu poate fi clădit decît pe temelia tainică a trecutului, de aceea tinerii artişti plastici sapă adînc în istorie şi scot la lumină comori nebonuite.
Pezentăm în această pagină trei ispirate referinţe la trecutul Chişinăului, trimise la concursul anunţat de ziarul „Capitala” de către elevii Colegiului de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, îndrumaţi de profesoara lor Nina Voinschi.

LEGENDA CHIŞINĂULUI
Fiecare suflet pâlpâie -
Pentru că contează...
Fiecare inimă trăieşte -
De aceea pulsează...

Oricine şi orice îşi are rostul său în această lume. Un rost, care trebuie vegheat pentru a nu fi ruinat de umbra unor greşeli.
0 parcelă de pământ, mică sau mare, este un teritoriu, iar acest teritoriu aparţine cuiva - celui care trăieşte aici ji are grijă de el, adică unui popor. In această lume popoare sunt multe, şi fiecărui pământul sau îi este drag într-un fel aparte. Toate au un început, toate continuă, dar e bine, din cînd în cînd, să privim în urmă. Căci numai aşa vom putea vedea înainte.
... Cu mulţi-mulţi ani în urmă, exista un teritoriu, pe care poporul îşi ducea în spate zilele grele de după război. Acest biet popor nu mai ştia de mulţi ani de ploaie, măcar cât de mică. Căci oamenii erau convinşi că o singură picătură ar fi salvat pământul. Dar ploaia nu venea şi oamenii nu mai sperau la zile bune, cu masa plină de bucate, cu aer proaspăt, cu verdeaţă răcoroasă pe care să calce tălpile obosite, crăpate de multele drumuri bătute, cu un pământ roditor, care să le aducă pâinea ce va înfrumuseţa cina de Duminică.
Minunea care îi putea salva se numea speranţă. Speranţa moare ultima şi, cine speră, până la urmă îşi vede visul realizat. într-o zi, doi copii de vârstă fragedă se jucau cu uscăciunile de sub gardul pârjolit. Erau ca doi îngeri, care aduceau mereu gândulAbun şi speranţa. Se numeau Chi şi Nău. în elanul jocului, au luat-o pe cărarea ce ducea spre pădurea din deal. S-au oprit sub un copac să se odihnească, l-a mirat că mai avea câteva frunze care se ţineau de ram ca omul de patrie. Şi-au închipuit că la rădăcina arborelui ar putea fi un izvor care adapă frunzele. Erau naivi şi, ca orice copii, credeau în minuni. Au început să sape cu grijă şi atenţie.
Nu întâmplător erau doi copii-îngeri. Din vrerea şi speranţa lor s-a produs minunea de care avea nevoie poporul.
- Din pământ ţâşni la lumină, ca un porumbel scăpat din laţ, o şuviţă de apă - pură, cristalină, dulce şi curată ca lacrima/Din clipă-n clipă şuviţa creştea, se transforma în şuvoi impetuos. Bucuria copiilor era infinită, astfel încât nu au observat cum apa învolburată îi învăluia... Au salvat lumea cu propria viaţă. Copii fiind, au făcut, totuşi, mai mult decât s-ar fi aşteptat cineva. Au salvat un popor.
Trebuia să rămână în istorie. Au rămas. Până astăzi, locul unde trăim le poartă numele - Chişinău.
Natalia PROZOROVSCHI
x x x
Chişinăul este cel mai mare oraş din Republica Moldova, un centru politic, economic, ştiinţific şi cultural, având o istorie bogată în perioade atât zbuciumate, cât şi de calm creator şi strălucire.
Când rostim "Chişinău" este firesc să ne întrebăm care este originea, care se ascunde în umbra acestei îngemănări de sunete.
Există o multitudine de ipoteze şi interpretări ale acestui nume topic, de cele mai multe ori Chişeni, Cheşeneul lui Acbaş, Chişla Nouă, Keşenev şi multe alte nume -origini ale "Chişinăului”, traducîndu-se, au acelaşi sens -izvor, fântână, apă. "Chişinău", se spune, este un cuvânt vechi, atât de vechi încât a dispărut din limbă, căci nici un dicţionar nu înregistrează un astfel de termen.
De aici dorinţa de a dezlega această enigmă, care ne duce spre studii şi ipoteze ştiinţifice ce iau în discuţie aceeaşi problemă - originea numelui topic "Chişinău". Una dintre cele mai frumoase ipoteze aparţine profesorului Constantin C. Giurescu, care spune că denumirea "Chişinău" defineşte o cădere de apă. Deci, la baza ipotezei rămânând tot ideea de izvor.
La rostirea acestui cuvânt un vorbitor atent observă uşor sunetul, produs de curgerea apei. Nu mai este nevoie să tragem firul timpului până la romani şi daci, sau să cercetăm nenumăratele dicţionare de limbi străine. Este deajuns să pătrundem în structura sonoră a cuvântului care ne transmite un puls dătător de viaţă pe fundalul unei uluitoare frumuseţi. Toate se conţin în acest cuvânt - Chişinău.

Oxana CĂPĂŢINA

13 comentarii:

Anonim spunea...

sei mai ujasnaia legenda pe care am auzito vreo data in viata mea

Anonim spunea...

Poate imi spune cineva unde sa gasesc o legenda normala?

Anonim spunea...

altu mai pe intelese este????

Anonim spunea...

fuuuuuuuuuuuuu foarte urit

Biblioteca Municipala "B.P. Hasdeu" spunea...

Legenda prezentata va pare oribila, atunci, poate ati gasit in alte surse o alta legenda si puteti sa o propuneti tuturor.

Anonim spunea...

levaia

Anonim spunea...

Nu sunt deacord cu nici o varianta...!!!

Anonim spunea...

Nu sunt deacord cu nici o varianta!!!

Anonim spunea...

alta legenda: au venitu Stefan cel Marele si Sfantu la Chisinau. O fost adusi atince deputati, ministri si alti nacialinici, multi militioneri si gabisti, s-o adunat multimea, bere, vodca, zacusca si fum in PMAN, - Buna ziua, iubit popor! - zise Domnitorul, - Zdrasti! Zdrasti! - ia raspuns gloata! La auzul acestor cuvinte, Stafan asa si a impietrit..., si azi sta acolo cu spada in pamant si crucea spre cer.

Anonim spunea...

E bine sa stii despre legenda orasului tau in care locuiesti,multumim pentru informatie!!!Bafta

Anonim spunea...

Asa-numita "Legenda" despre Chi si Nau referitor la Chisinau, este din acelasi rand logic tampit cu "legenda" despre Costea si Jenea referitor la Costiujeni, dar si multe alte ineptii inventate pe parcursul ultimelor decenii in, as spune, "miscarea" de "asigurare" cu povesti care ar "explica" denumirea localitatilor noastre. Pacat de ele...

Anonim spunea...

a fost foarte buna ! Bravo!

Anonim spunea...

Este foarte buna! Bravo!