luni, 6 aprilie 2009

Primari ai oraşului Chişinău



Primăria municipiului Chişinău (Duma orăşenească) a fost fondată în 1817. Cel dintâi primar al Chişinăului a fost căpitanul moldovean Anghel Nour, care s-a aflat pe acest post până în 1821. Cel de-al doilea primar a fost Dimitrie Lovcinski. Urmează în ordine cronologică:
· 1831 - 1833: Stavru Dimu
· 1834 - 1836: Dimitrie Lovcinski
· 1837 - 1839: Pantelimon Sinadino
· 1840 - 1842: Pantelimon Sinadino
· 1843 - 1845: Dimitrie Lovcinski
· 1846 - 1848: Dimitrie Durdufi
· 1849 - 1854: Dimitrie Mincu
· 1855 - 1858: Anghel Nicolau
· 1858 - 1860: Dimitrie Mincu
· 1861 - 1866: Dimitrie Mincu
· 1867 - 1869: Adam Krijanovski
· 1870 - 1871: Pavel Gumalic
· 1871 - 1877: Clemente Şumanski
· 1877 - 1903: Carol Schmidt
· 1904 - 1905: Leopold Siţinski
· 1905 - 1910: Pantelimon Sinadino
· 1910 - 1917: I. Levinski
· 1917 - 1918: Alexander Schmidt (fiul lui Carol Schmidt)
· 1918 - 1919: Vladimir Hertza
· 1919 - 1920: Teodor Cojocaru
· 1920 - 1922: I. Levinski
· 1922 - 1923: Vasile Bârcă
· 1923: Gherman Pântea
· 1923 - 1924: Nicolae Bivol
· 1924 - 1925: Vasile Bârcă
· 1925 - 1926: Nicolae Bivol
· 1926 - 1927: Sebastian Teodorescu
· 1927 - 1928: Gherman Pântea
· 1928 - 1931: Ion Negrescu
· 1931 - 1932: Constantin Ionescu
· 1932: Gherman Pântea
· 1932 - 1933: Dimitrie Bogos (1931-1934 - conform datelor prezentate de nepoata dlui Bogos, Marina Negrila )
· 1933 - 1937: Ion Costin
· 1937 - 1938: Alexandru Sibirski (primar-girant)
· 1938: Constantin Dardan
· 1938 - 1940: Vladimir Cristi
· 1941: Anibal Dobjanski
· 1990 - 9 august 1994: Nicolae Costin
· 9 august 1994 - 18 aprilie 2005: Serafim Urechean
· 28 aprilie 2005 - 25 ianuarie 2007: Vasile Ursu
· 25 ianuarie - 18 iunie 2007: Veaceslav Iordan
· 18 iunie 2007 - prezent: Dorin Chirtoacă

1817

Imediat dupa anexare, Chişinăul nu avea nici un fel de administraţie comunală; poliţistul era totul pentru oraş şi pentru locuitorii lui.
www.tourismguide.ro/htm/orase/Chisinau/Chisinau/index.php

31 iulie
General-locotentent Bahmetiev a dat ordin de a fonda Duma orăşenească „на правах присвоенных местам сим во внутренних российских губерниях с некоторым приноравлением к настоящему состоянию Бессарабской области, и к обычаям земли, для доставления приличных способов здешнему обществу, к охранению его от излишних отягощений, могущих происходить от неуравнительных налогов и повинностей”.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – C. 87.]
A fost deschisă Duma orăşenească şi au depus jurămîntul: cinci sfetnici, aleşi după naţionalităţi.
Se alege un primar – vel-căpitanul
Anghel Nour.[Bezviconi Gh. Profiluri de ieri şi de azi // Fapte trecute ... Ch., 1992. –- P. 69-71.]
Cel dintâi primar al Chişinăului a fost căpitanul moldovean Anghel Nour, care s-a aflat pe acest post până în 1821.
www.wikipedia.org




10 decembrie
Au fost trimise pentru aprobare statele Dumei orăşeneşti.

1818
Duma orăşenească s-a adresat Guvernului regional cu un raport privind mărirea statelor Dumei şi invitaţia a patru poliţmeisteri pentru supravegherea ordinii în oraş.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – C. 91.]

17 ianuarie
Guvernul regional a aprobat statele Dumei orăşeneşti.
28 ianuarieDuma orăşenească a trimis prima listă a statelor, care figurau pe listă de la 1 august 1817.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – C. 90.]

1819
Direcţia regională a prescris Dumei controlul tuturor măsurilor de greutate şi de lungime şi de a obliga negustorii să se folosească numai de măsurile controlate.
9 augustGuvernatorul Basarabiei a cerut ca Duma să introducă reestre, controlate de procurorul ţinutului.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – C. 92.]

1820, 13 iunie

Duma orăşenească a reuşit să obţină o majorare a bugetului pentru întreţinerea cancelariei.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – C. 100.]

1821 - 1822
Duma orăşenească a asignat mijloace băneşti pentru o nouă ridicare topografică a oraşului.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – C. 66.]
Duma orăşenească a asignat fonduri pentru elaborarea planului oraşului, dar lucrările n-au fost făcute măcar că au fost cumpărate instrumente, jaloane. A fost editată o dispoziţie conform căreia populaţia era obligată să nu scoată jaloanele de marcaţie din pămînt.



1822, 22 august
Duma orăşenească a introdus o nouă funcţie de supraveghetor asupra cântarului celor care au sosit în oraş cu scopuri comerciale.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – C. 66.]

1824, 8 ianuarie
Duma orăşenească a cerut într-un demers guvernatorului de a instala o urnă de scrutin pentru cele mai importante afaceri, care necesitau un vot închis.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – C. 97.]
1824, 21 ianuarieGuvernatorul a aprobat rugămintea Dumei de a instala urna de vot.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – C. 97.]

1825 - 1830

Primarul oraşului –
Dimitrie Lovcinski
1825
A fost creat un comitet de construcţie. Preşedintele comitetului a fost desemnat guvernatorul Basarabiei, membri – unul din Sovietul Suprem, altul din nobili, primarul, doi negustori, arhitectul etc.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – C. 65.]
Pentru transportarea armelor eteriştilor Duma orăşenească a trimis atamanului cazacilor de pe Don la Novocerkask 872 ruble 25 cop.
Иовва И.Ф. Бессарабия и греческое национально-освободительное движение. – K., 1974. – С. 152.
1831 - 1833
Stavru Dimu
- рrimar
1834 - 1836
Dimitrie Lovcinski
– рrimarul oraşului
1837 - 1842
Panteleimon Sinadino
– primarul oraşului
1843 - 1845
Dimitrie Lovcinski
– primarul oraşului
1846 - 1848
Dimitrie Durdufi
– primarul oraşului
1849 - 1854
Dimitrie Mincu
– primarul oraşului

1854
Administraţia regională a cerut ca Duma orăşenească să alocheze mijloace pentru întreţinerea spitalului.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1913. – Ч. 1. – С. 168.]

7 octombrie
Guvernatorul militar Iliinskij s-a adresat Dumei cu cererea de a stabili ca breaslele din oraş să poarte insigne.

1855 - 1858
Primar –
Anghel NicolauÎn Consiliul Comunal s-au ales: Petre Caldaran, Apostol Vlah, Ion Ciorăscu.
1855, 25 august

Duma orăşenească a informat guvernatorul militar M.L. Fanton-de-Verraillon că a participat împreună cu negustorii la o adunare cu subiectul Întrebuinţarea capitalului de rezervă pentru achiziţionarea păşunelor din periferia oraşului.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – С. 64.]

1857, 4 martie
Duma orăşenească a anunţat proprietarii loturilor din Petricani, Munceşti şi Visterniceni despre condiţiile încheierii contractului.
Duma orăşenească a hotărât să achiziţioneze loturile din Visterniceni.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – С. 64.]
1858 - 1866
Dimitrie Mincu
– Primarul oraşului

1867 - 1869
Adam Krijanovski
– Primarul oraşului1870 - 1871
Pavel Hristofor Gumalik
– Primarul oraşului

1871
Se reorganizează sediul administraţiei oraşului. Primăria capătă o importanţă mai mare. În calitate de primari ajung intelectuali distinşi ai Chişinăului, primul fiind ales Clemente P. Şumanski, fost jude de instrucţie.
Iurie Colesnic, directorul Casei Cărţii "Petru Movilă", a identificat 2 morminte vechi, în care sunt înhumate notabilităţi ale Basarabiei: unul din morminte este a lui Clemente Şumanski, primul primar ales al Chişinăului, care a murit la numai 48 de ani în urma unui incendiu izbucnit în Grădina publică a capitalei.
[Flux. – 1997. – 20 iun. – P.16.]
În componenţa Dumei orăşeneşti erau 19 nobili, 26 negustori, 19 slujbaşi, 8 burghezi.
[Будак И.Г. Буржуазные реформы 60-70 гг. XIX вв. В Бессарабии. – К., 1961. – С. 163.]

23 martie
A avut loc inaugurarea noii Dume orăşeneşti.
[Юбилейный сборник Кишинева: 1812-1912: В 2-х ч. – K., 1914. – Ч. 1. – 231 с. ил.]

1875, 1 decembrie
Duma orăşeneacă l-a ales pe A. Bernardazzi cetăţean de onoare a oraşului.
[Kодры. – 1993. – № 1. – C. 232.]


1877 - 1903, septembriePrimar al Chişinăului este Carol Al. Schmidt (1846-1928), fost jude de instrucţie, succesorul lui Clemente P. Şumanski. Sub conducerea lui Carol Al. Schmidt oraşul ajunge la treapta cuvenită unei capitale de provincie.
Carol Schmidt (25.06.1846, Bălţi – 9.04.1928, Chişinău), jurist, anchetator penal, activist pe tărîm social.
În 1863-1864 a studiat la Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii Sf. Vladimir din Kiev, dar peste un an este admis la Odesa, la Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o cu gradul de doctor în ştiinţe juridice. A fost numit candidat, apoi ajutor al anchetatorului din jud. Bălţi, apoi şef al sectorului de anchetă al jud. Chişinău. Anchetator penal al Judecătoriei de district din Chişinău (1870). Judecător de pace onorific al Districtului Chişinău (1872-1908). Primar al Chişinăului (ales în 1877, reales pînă în 1901). În 1903 a abandonat această funcţie în semn de protest pentru calomniere. Cu concursul său nemijlocit au fost construite Capela din cartierul Rîşcani şi case pentru invalizi (1877-1881), au fost pavate străzi, a fost dezvelit monumentul lui A. Puşkin, deschis un azil pentru pribegi (1899), construit Amfiteatrul popular cu o sală de spectacole (1900), au fost trase primele linii de tramvai (1881-1895). Sunt deosebite meritele sale în domeniul dezvoltării învăţămăntului. La 1881 a fost deschisă Şcoala de meserii, Cursuri de desen liniar pentru meseriaşi (1894), construite noi edificii – pentru Şcoala Reală (1886), pentru Gimnaziul de Fete al principesei Dadiani (1900), Şcoala de Comerţ. A fost membru al Comitetului Basarabean de Titulare a Orfelinatelor, preşedinte al Direcţiei Chişinău a Societăţii de Ajutoare a Tinerilor Studenţi, epitrop al Liceului de Comerţ şi al Şcolii Reale. A fost iniţiatorul deschiderii unui muzeu al şcolilor, a Societăţii Muzicale Armonia, membru al Consiliului Bibliotecii cu săli de lectură gratuite, a acordat un mare ajutor Spitalului Evreiesc după pogromul din 1903. A fost preşedinte (1900-1904) al Direcţiei, apoi unul dintre directorii Societăţii de Credite din Chişinău (1904-1912).
Enciclopedia Chişinău. – Ch., 1997. – P. 410.

1881

Antreprenorii Altuhov şi Sîtenco au hotărît să construiască un apeduct, proiectul căruia nu a fost aprobat de Comisia Dumei.
[Будак И.Г. Буржуазные реформы 60-70 гг. XIX вв. в Бессарабии. – К., 1961. – С. 181.]

1886
Uprava orăşenească a organizat lecturi populare (pentru popor).
[Кишинев : энцикл. – К., 1984. – С. 368.]

1888, aprilie
Duma orăşenească din Chişinău a hotărît să construiască linii de tramvai.
[История Кишинева. – К., 1966]

1889
Uprava orăşenească a hotărît să construiască o staţie electrică.
[Гросул, Я. С. Очерки истории народного хозяйства Бессарабии. – К., 1972. – С. 108.]

1896
Duma orăşenească a creat o comisie de elaborare a planului de construcţie a teatrului popular.
[Рожковская Н.Н. Театральная жизнь Кишинева XIX - нач. XX в.]. – К., 1979. – С. 166.

1897
Duma orăşenească a aprobat proiectul construcţiei liniei a doua a căilor pentru tramvai, care lega centrul oraşului cu gara.
[История Кишинева. – К., 1966]


1899A început să apară ziarul "Vedomosti Kisinevskoj gorodskoj dumy", organ oficial a Dumei orăşeneşti.
[Кишинев : энцикл. – К., 1984. – С. 159.]

1902, 18 februarie
Duma orăşenească, în prezenţa primarului oraşului K. Şmidt, a directorului băncii C.M. Sîrbu, adjuncţilor săi E.A. Bocal şi A.N. Şimanovski, au examinat demersul Direcţiei Băncii publice orăşeneşti de a construi pentru Banca publică un local pe str. Alexandrovskaia colţ Sinadinovskaia şi a aloca pentru aceasta 75 000 ruble.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]

1904
Inginerul-tehnolog M.K. Cekerul-Cuşi a prezentat Dumei orăşeneşti schiţele de proiect pentru construcţia Băncii de Stat orăşeneşti publice, efectuate conform condiţiilor concursului cu respectarea tuturor cererilor pentru o încăpere de bancă. Proiectul a fost adoptat de Duma orăşenească cu înmînarea premiului de 1000 rub.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]






1904 - 1905


Primarul oraşului – Leopold Siţinski
S-a născut în luna martie 1854, Chişinău, se trage din boierii Rîşcanu.
Studiile şi le-a făcut la Academia de Medicină din Petersburg, specializîndu-se la Viena, Paris şi Berlin. Timp de 20 de ani a fost medic-şef al Spitalului Central din Chişinău. A fost primar al Chişinăului (1904-1905), deputat în Duma rusească. Preşedinte al Comisiei Municipale de Construcţie, a iniţiat construirea Băncii oraşului, Spitalului Municipal, a Pompieriei şi a mai multor şcoli.
Distincţii: Ordinul Coroana României în gradul de Comandor.
Colesnic Iu. Basarabia necunoscută. – Ch., 1997. – P. 285.








1905 - 1910
Primarul oraşului – Panteleimon Sinadino.
Pantelimon Sinadino se naşte la 27 iulie 1875, la Chişinău, în familia unui negustor de etnie greacă, dinastia Sinadino fiind cunoscută încă din sec. XI. Originea socială i-a facilitat lui Pantelimon Sinadino obţinerea unor studii temeinice. Învaţă la Liceul nr. 1 din Chişinău, după care absolvă cu menţiune, în 1899, Facultatea de Medicină a Universităţii din Kiev. Tânărul doctor se implică activ în viaţa socială şi politică a Basarabiei, în detrimentul carierei de medic. Îl găsim tutore la diferite instituţii pentru copii, instituţii şcolare, judecător de pace onorific, consilier şi locţiitor al preşedintelui dumei orăşeneşti, deputat în Duma a II-a şi a III-a de Stat a Rusiei din partea Basarabiei ş.a. A suplinit între 1903 şi 1904 funcţia de primar al oraşului Chişinău, ca între anii 1905 şi 1910 să deţină această demnitate. Sinadino e moşier, deputat în trei Dume, distins cunoscător al problemelor financiare. În toamna anului 1917 este ales deputat în Sfatului Ţării din partea organizaţiei naţionale a grecilor. Salută în numele grecilor din Basarabia, la prima şedinţă a Sfatului Ţării (21 noiembrie 1917), constituirea Înaltului for basarabean, însă nu participă la şedinţa istorică din 27 martie 1918, în care s-a votat Unirea Basarabiei cu România, întrucât la acea vreme nu mai avea mandat. Mare proprietar funciar, Sinadino a înţeles pericolul bolşevizării Basarabiei, aşa că încă la 5 martie 1918 se prezintă la Iaşi Regelui Ferdinand I în fruntea unei delegaţii, solicitând Majestăţii Sale menţinerea armatei române în Basarabia, exprimând devotamentul faţă de Rege, mesajul lui fiind pentru Unirea Basarabiei cu România. După 1918 activează în sistemul bancar al Basarabiei, face politică, la propunerea lui Ion Duca, în Partidul Naţional Liberal (1933-1937) şi Frontul renaşterii naţionale (1937-1939), este ales senator. Toate au luat sfârşit la nechibzuita lui decizie de a rămâne, la 28 iunie 1940, în Basarabia. Este reţinut la 5 iulie 1940 şi arestat în aceeaşi zi. Cauza lui a fost inclusă în vestitul dosar cu nr. 824, intentat celor 14 demnitari basarabeni (13 deputaţi în Sfatul Ţării şi un fost ministru) capturaţi de NKVD-işti.www.timpul.md — Vineri, 3 octombrie 2008, nr.959

1905, 12, 13 şi 26 aprilie
Uprava orăşenească a organizat o licitaţie pentru lucrările de construcţie a clădirilor Băncii orăşeneşti publice. Au fost făcute reduceri şi asignate sume pentru remunerarea arhitectului – 4000 rub. Şi 1800 rub. pentru angajarea unui tehnic şi a supraveghetorilor asupra lucrărilor. În total 142 113, 42 rub.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]
1905, 29 aprilieDuma orăşenească a hotărît să organizeze o licitaţie pentru lucrările de construcţie a clădirii Băncii orăşeneşti publice şi a mărit asignaţiile cu 17 113 rub.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]

1908, 7 iulie
Duma orăşenească sub preşedenţia mărului P.D. Sinadino a examinat problema construcţiei Băncii orăşeneşti publice, şi a hotărît să transmită în proprietatea Băncii clădirea şi locul pe str. Alexandrovskaia colţ Sinadinovskaia, lucrările următoare de construcţie vor fi duse de Direcţia Băncii.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]

1909, 22, 29 mai
Duma orăşenească a examinat chestiunea privind mărirea capacităţii staţiei electrice cu două agregate şi a vîndut antrepriza firmei "Compania electrică generală" cu 107 570 rub.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]

1909, 10 noiembrie
Comisia executivă electrică a Upravei orăşeneşti a hotărît să lărgească reţeaua de linii electrice în raionul nou între str. Alexandrovskaia şi Benderskaia.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]
1909, 17 noiembrieDuma orăşenească a aprobat tariful energiei electrice.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]
1909, 23 decembrieDuma orăşenească a achiziţionat agregate suplimentare pentru staţia electrică.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]
1910 - 1917Primarul oraşului – Iulian Levinski (1859-1923), fost inspector de fabrici din Basarabia, ginerele neuitatului fruntaş moldovean Alex. Cotruţă.

1910
Conform hotărîrei Dumei orăşeneşti tramvaiul cu hipotracţiune a fost schimbat pe tracţiune electrică. Lungimea liniilor era de 12,5 km.
[История Кишинева. – К., 1966]

1910, 4 mai
Conform demersului conducerii Băncii orăşeneşti, Duma orăşenească a alocat 4 600 rub. pentru schimbarea tenchiuelei clădirii.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]

1911
Semnarea de către Duma orăşenească a unui contract privind extinderea staţiei electrice.

27 mai, 24 noiembrie
Duma orăşenească a examinat problema remunerării conducătorului lucrărilor de construcţie a localului pentru Banca orăşenească din Chişinău, inginerului-tehnolog M. K. Cekerul-Cuş şi i-a înmînat 2 600 rub.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]
11 octombrieLa consfătuirea Dumei orăşeneşti s-a hotărît de a intenta un demers privind permisiunea de acordare oraşului a unui împrumut de 543 mii ruble pentru iluminarea electrică.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 3 дек. (№ 86)]

1913, septembrie
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat tovărăşia casei comerciale "Haskel Pascari şi Cgnie" înfiinţată de burghezii X. I.-Ş. Pascari şi I. K. Vaisleib pe bază de contract pentru realizarea veselei de faianţă, porţelan, sticlă, smalţ şi "Casa comercială A. Pascari şi Cgnie", înfiinţată de burghezii A.-I.Pascari şi I.-L. M. Şmulevici pe bază de contract pentru realizarea produselor de manufactură.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 24 сент. (№ 64)]
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat tovărăşia "casa comercială F. Berkovici văduva şi fiii", înfiinţată de văduva burghezului chişinăuian F. L. Berkovici şi fiii ei I. Berkovici şi Z.-R. Berkovici pe bază de contract pentru realizarea produselor de piele şi "Casa comercială a Tovărăşiei M. Flighelman şi Cgnie", înfiinţată de burghezii M. Flighelman şi G.-M. Bondari şi X. M. Polinovskaia pe bază de contract pentru realizarea produselor de manufactură şi a postavurilor.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 26 окт. (№ 65)]
17 septembrieUprava orăşenescă a organizat o licitaţie pentru arenda pe 3 ani a terenurilor de păşune din Rîşcanovca (Visterniceni).
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 5 сент. (№ 59)]

25 septembrie
Uprava orăşenească din Chişinău pe baza articolului 59 al Statutului comercial a înregistrat "Casa comercială a Tovărăşiei Gers Flighelman şi Cgnie", înfiinţată de burghezul din Bălţi G. Flighelman, din Bender C. E. Brodskii şi a burghezului E. Rozenberg pe bază de contract pentru realizarea produselor de manufactură.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 8 окт. (№ 67)]
3 octombrieUprava orăşenească din Chişinău a anunţat că s-a produs stingerea tirajului 43 a obligaţiilor orăşeneşti a primului împrumut (de apeduct).
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 10 окт. (№ 64)]
4 octombrieUprava orăşenească din Chişinău a organizat un concurs de oferte cu scopul de a da în arendă pe 5 ani loturile de pămînt.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 7 сент. (№ 60)]

8 octombrie
Uprava orăşenească din Chişinău a avertizat populaţia că pentru distrugerea felinarelor electrice vinovaţii vor fi traşi la răspundere pentru paguba adusă.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 8 окт. (№ 67)]
9 octombrieUprava orăşenească din Chişinău anunţă înregistrarea "Casei comerciale Elise Galperin şi fiii", înfiinţată de negustorul de ghildia I Uşer-Anghel Galperin şi văduva negustorului de ghildia I din Odesa Mariam Şlemov Galperin care va realiza produse de manufactură şi postavuri.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 9 окт. (№ 68)]
Uprava orăşenească din Chişinău a organizat un mezat pentru lucrările de de reparaţie a grajdului pentru escadronul 5 al regimentului 8 de husari.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 8 окт. (№ 67)]
16 octombrieUprava orăşenească din Chişinău conform articolului 59 al Statutului comercial a înregistrat "Casa comercială de produse de fierărie M. Zilberman şi Cgnie ", înfiinţată de burghezul chişinăuian M.–X. Zilberman, burghezul din Soroca F. F. Finkel şi C. I. Zilberman pe bază de contract cu permisiunea de a realiza produse de fierărie.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 8 окт. (№ 67)]
26 octombrieUprava orăşenească din Chişinău conform articolului 59 al Statutului comercial a înregistrat "Casa comercială A.E. Şestopalov şi Cgnie", înfiinţată de burghezul din or. Slaveansk V.I. Şestopalova şi burghezul din Odesa E.I. Ivanov pe bază de contract cu permisiunea de a realiza produse de manufactură şi "Casa comercială L. Ostrovski şi Cgnie", înfiinţată de negustorul de ghildia a 2-a din Chişinău L. Ostrovski, burghezul din Gluboca Ş.X. Beloţercovski pe bază de contract cu permisiunea de a realiza produse de galanterie.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 26 окт. (№ 74)]
28 octombrieUprava orăşenească din Chişinău a organizatun mezat cu scopul de a da în arendă uzina intestine pe un termen de 3 ani.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 26 окт. (№ 67)]

30 octombrie
Uprava orăşenească din Chişinău conform art. 59 al Statutului comercial a înregistrat tovărăşia "Magazinul de manufactură şi postavuri a casei comerciale F. Tarnovski şi Cgnie", înfiinţată de burghezul din Uman F.M. Tarnovski, R.A. Tarnovskaia, burghezul din Podolsk I.Ş. Bandurovski pe baza contractului cu permisiunea de realizare a mărfurilor de manufactură.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 31 окт. (№ 75)]

31 octombrie
Uprava orăşenească din Chişinău conform art. 59 al Statutului comercial a înregistrat "Casa comercială Ş. Şi C. Grinberg şi Cgnie", înfiinţată de burghezii chişinăuieni Ş.I. Grinberg şi F.X. Zelţman, pe bază de contract pentru permisiunea de a realiza rochii pentru dame şi produse de manufactură.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 2 нояб. (№ 76)]

4 noiembrie
Uprava orăşenească din Chişinău conform art. 59 al Statutului comercial a înregistrat "Casa comercială a Tovărăşiei Z.O. Levtov şi Cgnie", înfiinţată de burghezul Zelman Ovşieivici Levtov, de burghezul din Chişinău Iţco Abramovici Dorfman şi Haim Moiseevici Grabois pe bază de contract cu permisiunea de a realiza produse de băcănie şi bomboane.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 7 нояб.]

5 noiembrie
Uprava orăşenească din Chişinău conform art. 59 al Statutului comercial a înregistrat "Casa comercială a Tovărăşiei I.A. Feldman şi Cgnie", înfiinţată de negustorul chişinăuian I.A. Feldman şi burghezii din Jvaneţ B. O. Levtov şi D. B. Levtova pe bază de contract cu permisia de a realiza mărfuri de băcănie şi coloniale.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 7 нояб.]
16 noiembrieUprava orăşenească din Chişinău conform art. 59 al Statutului comercial a înregistrat "Casa comercială a Tovărăşiei I.C. Grinberg şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Chişinău C. M. Graboi, I. Ş. Grinberg şi G. X. Kighelman pe bază de contract cu permisia de a realiza mărfuri de băcănie, coloranţi şi "Casa comercială G.B. Puterman şi CGNIE ", înfiinţată de burghezii din Odesa G.B. Puterman, din Chişinău Ş. N. Beloţercovskii şi din Akkerman R.D. Goldştein pe bază de contract cu permisia de a realiza diferite mărfuri.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 26 нояб. (№ 83)]

24 noiembrie
Uprava orăşenească din Chişinău conform art. 59 al Statutului comercial a înregistrat "Casa comercială de obiecte din aur, argint, melhior a Tovărăşiei C. Ataţkii şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Chişinău C. Ataţkii, H. I. Volkovici şi N. A. Ataţkii pe bază de contract cu permisia de a realiza obiecte din aur, argint şi melhior.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 5 дек.]
25 octombrieUprava orăşenească din Chişinău a organizat un mezat cu scopul de a da în arendă pe 3 ani magazinul de pe str. Puşkin.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 25 окт.]
26 octombrieUprava orăşenească din Chişinău conform art. 59 al Statutului comercial a înregistrat "Casa comercială a Tovărăşiei comerţului din Ceilon Ţein Lon Gorohovskih", înfiinţată de burghezul din Lipoveţ G. C. Gorohovskih, M. C. Gorohovskih pe bază de contract cu permisia de a realiza mărfuri chitaiene, persiane, din Ceilon, Caucaz.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913.]
29 noiembrie
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială a Tovărăşiei Moşcovici şi Cgnie", înfiinţată de burghezii chişinăuieni N. V. Moşcovici, G. I. Tabac, I. H. Procupeţ pe bază de contract cu permisia de a realiza produse de manufactură.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 10 дек. (№ 88)]

3 decembrieUprava orăşenească din Chişinău a organizat o licitaţie pentru a da în arendă pe 3 ani uzina orăşenească de spălare a intestinelor, care se află lîngă abator.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 5 нояб. (№ 77)]

12 decembrie

Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat Tovărăşia din Tuzor, "Casa comercială B. Beirihman şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Tuzor B. C. Beirihman, din Făleşti - Ş. A. Fişer, şi Ş. C. Beirihman din Tuzor pe bază de contract cu permisia de a realiza fructe uscate, mărfuri coloniale şi pîine.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 17 дек.]

13 decembrie

Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat Tovărăşia "Casa comercială I. Sorokski şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Tuzor I. M. Sorokski, H. B. Berkovici, G. M. Sorokski pe bază de contract cu permisia de a realiza în s. Vorniceni mărfuri coloniale, de băcănie, da manufactură etc.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 17 дек.]

17 decembrie

Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat Tovărăşia "Casa comercială a Tovărăşiei F. Şperling şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Bălţi H. P. Şperling, F. M. Şperling şi din Camenca M. M. Boruh Birenştein pe baza de contract cu permisia de a realiza mobilă şi oglinzi.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 19 дек. (№ 91)]

1914
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat tovărăşia "Casa comercială M. Şeper şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Moghilău C. M. Moghilevski şi din Chişinău C. şi M. Şeper pe bază de contract cu permisiunea de a realiza mărfuri de sticlă, farfor, nikel, linguri etc.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 10 апр. (№ 28)]

21 ianuarie

Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat tovărăşia "Casa comercială a Tovărăşiei M. Kiţis şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Chişinău B. Ş. Şehter şi din Bender I. I. Kaţis pe bază de contract cu permisiunea de a realiza hîrtie, stilouri şi flori artificiale.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1913. – 30 янв.]

21 ianuarie
Uprava orăşenească din Chişinău conform art. 59 al Statutului comercial a înregistrat Tovărăşia "Casa comercială L. Kagan şi Cgnie", înfiinţată de burghezii de gubernia Grodno L. Kagan şi I. M. Şteiberg pe bază de contract cu permisiunea de a realiza produse de manufactură şi de curelărie şi "Casa comercială a Tovărăşiei V. Erlih şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Liublin B. G. Erlih şi din Chişinău Z. A. Smuţer pe bază de contract cu permisiunea de a realiza mărfuri de curelărie şi valize.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 25 янв.]

21 ianuarie
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat tovărăşia "Casa comercială I. M. şi Cgnie", înfiinţată de negustorii ghildiei a 2 I. M. Bobicov şi soţia sa V. D. Bobicova pe bază de contract cu permisiunea de a realiza mărfuri de băcănie, coloniale, tutun etc.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 23 янв.]

29 ianuarie

Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială a Tovărăşiei V. C. Zadzerskii şi Cgnie", înfiinţată de ţăranii C. Varjini, gubernia Keleţ V. C. Zadzerskii şi C. I. Zadzerskaia şi aristocrata guberniei Minsk A. P. Corciţ pe bază de contract cu permisiunea de a realiza mărfuri gastronomice şi vinuri.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 1 февр.]

13 februarie
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială a Tovărăşiei M. Şteinberg şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Olgopol M. I. Şteinberg, din Chişinău - P. B. Izner, E. I. Leikihman pe bază de contract cu permisiunea de a produce produse de băcănie, gastronomie, tutun, parfum.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 20 февр.]

17 februarie

Uprava orăşenească din Chişinău a organizat un mezat pentru lucrările de construcţii în curtea echipei de pompieri a unui turn pentru exerciţii de gimnastică şi a unui şopron-depozit.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 13 февр.]

17 februarieUprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială a Tovărăşiei P. Caţif şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Făleşti P. A. Kaţif, din Chişinău F. G. Kofman şi Ş. K. Kainarskii pe bază de contract pentru realizarea produselor de băcănie.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 20 февр.]
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială B. Roiştein şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Chişinău B. G. Roiştein şi L. G. Tulcinskaia pe bază de contract cu permisiunea de a produce căciuli pentru adulţi şi copii.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 27 февр.]

22 februarie

Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială a încălţămintei din Petersburg şi Warszawa a Tovărăşiei Moşkevici şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Kremenciuc I. M. Moşkevici, M. I. Moşkevici şi din Chişinău Ş.Ş. Şvarţman pe bază de contract cu permisiunea de a realiza încălţăminte.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 27 февр.]

27 februarieUprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială E. F. Golştein şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Leovo G. L. Golştein, E. F. Golştein şi din Chişinău D. M. Zelţer pe bază de contract cu permisiunea de a realiza mărfuri de galanterie şi "Casa comercială a Tovărăşiei Kelman Mak şi Cgnie", înfiinţată de burghezii din Tulcin K. G. Mak şi din Chişinău M. Şeihnis şi din Tulcin T. Mak pe bază de contract cu permisiunea de a realiza mărfuri de băcănie, tutun şi produse de gastronomie.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 4 марта]

2 martie
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială C. Magalnic şi Cgnie", înfiinţată de burghezii Ş. Magalnic din Moghilău, C. Iankelevici şi E. I. Iankelevici din Chişinău pe bază de contract cu permisiunea de a realiza încălţăminte în bazarul nou, magazinul nr. 47.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 20 февр.]

8 martie

Uprava orăşenească din Chişinău "Casa comercială a negustorului U. Oxinoit şi Cgnie", înfiinţată de negustorul chişinăuian U. A. Oxinoit, soţia sa M. C. Oxinoit şi colonistul F. M. Molokşiner pe bază de contract cu permisiunea de a realiza produse silvice.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 13 марта]

20 martie

Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială H. G. Farladanskii şi Cgnie", înfiinţată de provizorul H. G. Farladanskii şi burghezul F. Farladanskii din Akkerman pe bază de contract cu permisiunea de a realiza mărfuri farmaceutice şi cosmetice.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 28 марта]

21 aprilie
Uprava orăşenească din Chişinău a organizatun mezat pentru construcţia clădirii şcolii populare pe piaţa Sennaia.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 17апр.]

25 aprilie

Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială Şor Rozenfeld şi Şeinberg", înfiinţată de negustorii din Chişinău Ţ.D. Rozenfeld, A.N. Şor, Ş. I. Şeinberg pe bază de contract cu permisiunea de a realiza mărfuri de manufactură pe str. Alexandrovskaia colţ Mihailovskaia.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 29 апр.]

mai
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială I. Barbalat şi Cgnie", înfiinţată de negustorii chişinăuieni E. D. Berliand, I. I. Barbalat şi F. Barbalat pe bază de contract cu permisiunea de a realiza rochii pentru dame şi bărbaţi, blănuri şi "Casa comercială A. Ghifeisman şi Cgnie", înfiinţată de burghezii chişinăuieni A. Ş. Ghifeisman, C. M. Ghifeisman şi Ş. G. Goldenştein pe bază de contract cu permisiunea de a realiza produse de băcănie, coloniale, cărbune, gaz în Piaţa nouă pe piaţa Vinnaia.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 10 июня]

10 iunie

Uprava orăşenească din Chişinău a organizat un mezat pentru lucrările de construcţii a clădirii depozitului de pulbere a regimentului 53 Volînsk şi 54 Minsk.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 7 июня]

13 iunie

Uprava orăşenească din Chişinău a organizat un mezat în folosul furnizării fînului şi a ovăsului pentru oraş.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 7 июня]

30 iunie
Uprava orăşenească din Chişinău a organizat un mezat în folosul furnizării fînului şi a paielor pentru convoiul orăşenesc.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 19 июня]

1915, 21 iulie
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială Gers Zolotarev şi Cgnie", înfiinţată de burghezii G. Zolotarev şi H. Talmazski din Chişinău.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 13 авг.]

30 iulie
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială I. Leiderman şi Cgnie", înfiinţată de burghezii I. I. Leiderman - din Chişinău, şi G. Z. Reidiboim - din Bender.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1914. – 13 авг.]

12 augustUprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială Srul Iankelevici şi Cgnie ", înfiinţată de burghezii din Chişinău C. M. Iankelevici, E. I. Iankelevici şi C. H. Koren.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – авг. (№51)]

21 august
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială Todris Grinberg şi Cgnie ", înfiinţată de burghezul din Chişinău T. Grinberg şi a latifundistului A.I. Basbuilov pe bază de contract cu permisiunea de a realiza mărfuri de manufactură.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – 25 авг. (№52)]

25 august
Adresarea Primarului Chişinăului Iu. Levinskii către orăşeni cu rugămintea de a strînge fer uzat pentru industria militară.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – 25 авг. (№52)]

9 septembrie

Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială Haim Grabois şi Cgnie ", înfiinţată de burghezii H. Graboi, I. Graboi şi Z. Zilberg din Chişinău pe bază de contract cu permisiunea de a realiza mărfuri de manufactură, ţesături.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – 10 сент.]

16 septembrie

Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială N. Rozenberg şi Cgnie ", înfiinţată de burghezii din Chişinău N. Rozenberg, Ş. Batiuşco, O. Batiuşco pe bază de contract cu permisiunea de a realiza bomboane, ciocolată, biscuiţi.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – 22 сент.]

2 octombrie
Uprava orăşenească din Chişinău a organizat tirajul 47 a obligaţiilor I (împrumut).
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – 17 сент. (№ 60)]

3 octombrie

Uprava orăşenească din Chişinău în prezenţa a 12 persoane a organizat un mezat pentru darea în arendă a unor loturi de pămînt pentru grădini şi livezi.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – 22 сент.]

14 octombrie
Uprava orăşenească din Chişinău în prezenţa a 12 persoane a organizat un mezat pentru darea în arendă a loturilor de pămînt din "Rîşcanovca".

15, 19, 23 octombrie
Uprava orăşenească din Chişinău a înregistrat "Casa comercială I. Suslic şi Cgnie", înfiinţată de burghezii I. Suslic, F. Suslic – din Chişinău, A. Mirskii – din Grodno, pe bază de contract cu permisiunea de a realiza piatră şi var în or. Chişinău.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – 31 окт.]

27 octombrie
Uprava orăşenească din Chişinău în prezenţa a 12 persoane a organizat un mezat pentru a da în arendă loturi de pămînt.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – 17 окт.]

30 noiembrieUprava orăşenească din Chişinău a organizat un mezat pentru darea în arendă pe 5 ani a pămînturilor E. Zaharionova lăsate în moştenire or. Chişinău (s. Pugoi, uezdul Bender, 414 desetine şi 418 stîngeni patraţi).
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – 31окт.]

7 decembrie
Uprava orăşenească din Chişinău a organizat un mezat pentru darea în arendă a chioşcurilor orăşeneşti.
[Ведомости Кишин. Гор. Думы. – 1915. – 10 нояб.]

1917, 31 iulieLa Chişinău se ţine prima şedinţă a Consiliului comunal nou înfiinţat, primar fiind căpitanul moldovean Anghel Nour.
[Basarabia. – 1992. – Nr 1. – P. 133, Nr 6. – P. 130.]

1918 – 1919Primarul oraşului este Vladimir Hertza
[Basarabia. – 1989. – Nr 12]


Vladimir Hertza (n. 14 mai 1868, Chişinău; d. 3 august 1924, Chişinău) a fost un jurist şi om politic român.
Şi-a făcut studiile la Gimnaziul Nr.1, cea mai prestigioasă instituţie de învăţămînt din Basarabia pe care a absolvit-o în 1866. Se zice că a absolvit un liceu juridic din Iaroslav.
După ce s-a căsătorit, fără învoirea tatălui său, tânărul a dus în Italia o viaţă de cântăreţ ambulant. Apoi, risipind toată averea părintească s-a statornicit în România. În 1917 a fost instituit în funcţia de vicepreşedinte al Partidului Naţional Moldovenesc şi al Societăţii Culturale Moldoveneşti. El a jucat un rol însemnat în rolul unirii. Pe parcursul vieţii a avut mai multe funcţii ca: Preşedinte al Comisiei şcolare moldoveneşti, preşedintele zemstvoului jud. Orhei ş.a. A fost preşedintele Zemstvei jud. Orhei, primul preşedinte al Comisiei Şcolare Moldoveneşti. A fost primar al Chişinăului in anii 1918-1919.Indignat de activitatea celora care au venit să guverneze după revoluţie, spre a păstra tradiţiile vechi, a fondat în 1919 Liga Românească în Basarabia. În ea intrau marii proprietari : M. Catargi, P. Cazacu, Semigradov, V. Anghel, A. Dicescu, Glavce, I. Costin şi alţii. A înfiinţat ziarul Desrobirea. Liga, însă, ca un for primejdios pentru politicieni, a fost desfiinţată după cinci luni de existenţă de către ministrul de atunci Ion Inculeţ.
A fost delegat şi la conferinţele de pace, tratând chestiunea Basarabiei. A murit subit la 21 august 1924.
Colesnic Iu. Basarabia necunoscută. – Ch., 1997. – P. 285.
http://www.wikipedia.org/.wikipedia.org/,
Colesnic Iu. Vladimir Hertza // Curierul de seară. – 1996.– 25 ian. – (Curierul cultural); Веч. Кишинэу. – 1996. – 25 янв.

1919 - 1920
Primar –– Teodor Cojocaru

Cojocaru Teodosie (1879, Chişinău-23.I.1941, Chişinău), Fost ofiţer în armata ţaristă. Unul dintre liderii militari ai Sfatului Ţării. În 1918 deţine funcţia de Director General al Războiului în Guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti. Deputat în Parlamentul Român şi primar al oraşului Chişinău în anii 1919-1920.
A fost arestat la 13 august 1940, fiind acuzat abuziv de săvârşirea unor crime prevăzute de articolele 54-4, 54-13 şi 54-11 ale Codului Penal al RSS Ucrainene. A decedat în închisoarea nr.1 din Chişinău.
Enciclopedia Chişinău. – Ch., 1997. – 156 p.

1920 - 1922
Primar –– I. Levinski
1922 - 1923
Primar –– Vasile Bârcă

Vasile Bârcă (n. 2 ianuarie 1884, satul Ignăţei, judeţul Orhei; d. 14 mai 1949, Bucureşti) a fost un om politic român, care a îndeplinit funcţia de ministru.
A urmat studii de drept la Universitatea din Petersburg (1906), obţinând doctoratul în drept. A profesat ca avocat. A fost ales în Sfatul Ţării din partea Congresului judetean Soroca (5 martie 1918). A prezidat congresul memorabil la care s-a votat preliminar moţiunea de realipire a judeţului Soroca la România. Mandat validat pe termenul 18 martie 1918 până la 18 februarie 1919. Ca deputat în Sfatul Ţării, a militat pentru soluţionarea pozitivă a tuturor chestiunilor puse în discuţie privind cauza sfântă a Basarabiei - unirea cu Patria-Mamă.
În Sfatul Ţării a deţinut funcţiile de: vicepreşedinte (25 noiembrie 1918 - 18 februarie 1919), vicepreşedinte al Comisiei Constituţionale (19 mai - 27 noiembrie 1918), membru al Comisiei Juridice.
După Unire s-a consacrat activităţilor politice şi administrative, aderând la Partidul Naţional Liberal. Director general Ia Departamentul Interne, ad-interim la Domenii şi Directoratul Justiţiei în anii 1920-1921, primar al municipiului Chişinău în anii 1922-1923 şi a doua oară în anii 1924-1925, preşedinte al Comisiei de unificare, ministru subsecretar de stat la Ministerul de Interne în 1936-1937; director al cotidianului Basarabia. Deputat de Orhei în 10 legislaturi.
Distincţii:Coroana României, Steaua României, Vulturul României, Regele Ferdinand în grad de Comandor, Coroana României în grad de Mare Ofiţer.
A fost înmormântat în Cimitirul Bellu.

1923
Primar –– Gherman Pântea

O propunere pentru dl primar al Urbei Chişinău: [o propunere de a înzestra oraşul cu o piscină publică] // Mărgăritare basarabene. – 1927. – Nr 2. – P. 52.

Gherman Pîntea (n. 13 mai 1894 – d. 1967) a fost un om politic român din Basarabia, membru în Sfatul Ţării, om de stat, publicist, învăţător.
Studii primare, care au fost continuate la o şcoală cu profil pedagogic. Participant la primul război mondial. De meserie învăţător.
Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni, care şi-a ţinut lucrările l-a Chişinău cu începere de la 20 octombrie 1917.
Gherman Pântea, care la 28 octombrie 1917 a propus crearea unui Birou al Sfatului Ţării, în care a reuşit să adune circa 53 de persoane, tot ce era inteligenţă în Basarabia.
La 27 martie/9 aprilie 1918 a votat unirea Basarabiei cu România. Participant la primul război mondial. Fără de partid.
Deputat în Sfatul Ţării. În primul Guvern al Basarabiei autonome deşine postul de adjunct al directorului general de la Ministerul de Război. A fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industriei din Chişinău, primar al Chişinăului (1923, 1927-1928, 1932). În iunie 1940 s-a refugiat peste Prut. În timpul războiului a ocupat postul de primar al Odesei (1941-1944). După 1944 s-a aflat în România, unde a fost arestat de mai multe ori.
Opera
· Rolul organizaţiilor militare moldoveneşti în actul unirii Basarabiei (1932)
· Unirea Basarabiei (1943)
· Mai este autorul unor memorii foarte preţioase până azi rămase în manuscris.
Enciclopedia Chişinău. – Ch., 1997. – P. 574;
1923 - 1924
Primar – Nicolae Bivol

Bivol Nicolae
(1881, Ialoveni-3.VII.1940, Chişinău), om politic.
S-a născut în familia părintelui Petru Bivol din Ialveni, omul de încredere al lui Constantin Stere în Basarabia. A studiat la seminarul teologic din Chişinău, promoţia 1902. Şi-a continuat studiile la Universitatea din Dorpat. A fost profesor la gimnaziul lui Simakov. După Unire a fost primar la Chişinău în anii 1923-1924 şi a doua oară - în perioada 1925-1926. La 29 august 1935 apare la Chişinău săptămânalul Viaţa noastră, avându-l ca director pe N. Bivol.
Enciclopedia Chişinău. – Ch., 1997. – P. 574.

1924 -

Primar –– Vasile Bârcă

Ciobanu, Şt. Chişinăul. – Ch. : Editura comisiunii monumentelor istorice, secţia din Basarabia, 1925.– 123 p.: il. – Conţ.: Clădirea primăriei vechi pe str. Alexandru cel Bun (P. 47 ); Primăria (il.). – P. 67.

1925 -

Primar –– Nicolae Bivol
1926, 19 februarie
Se adună primul Consiliu Comunal, prezidat de avocatul Sebastian Teodorescu. Consiliile Comunale sunt prezidate de primarii: Ion Negrescu, Dimitrie Bogos şi Ion Costin.

1926 - 1927
Primarul oraşului –– Sebastian Teodorescu.

1927 - 1928
Primar –– Gherman Pântea
1928 – 1931
Primar –– Ion Negrescu
Născut la 8 ianuarie 1893 în comuna Holboca, jud. Iaşi. Ion Negrescu face strălucite studii secundare la Liceul Naţional din Iaşi, devenind licenţiat al secţiei de Filologie română al Universităţii din Iaşi. Doctoratul în slavistică la obţinut în anul 1925, sub conducerea profesorului Garabet Ibrăileanu.
Mobilizat între anii 1917-1918 ca sublocotenent de rezervă în cadrul Regimentului 13 infanterie „Ştefan cel Mare”, a participat la luptele grele de la Mărăşti şi Mărăşeşti, primind decoraţia „Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918 cu bareta Mărăşti”.
Ion Negrescu a fost ales primar al Chişinăului în două legislaţii (1828-1831), apoi secretar general al Ministerului Basarabiei (1932-1935).

1931 - 1932
Primar –– Constantin Ionescu

1932
Primar –– Gherman Pântea – date biografice vezi anii 1927-1928

1932 – 1933
Primar –– Dimitrie Bogos
S-a născut în anul 1889, în satul Grozeşti, judeţul Lăpuşna, în familia preotului Dimitrie Bogos.
Urmează şcoala primară în satul Boldeşti-Lăpuşna, apoi îşi face studiile la Seminarul Teologic din Chişinău la Facultatea de Drept a Universităţii din Varşovia. Teza sa de licenţă Statele Unite ale Europei este dovada unor calităţi de excepţie, fiind premiată de Senatul Universităţii din Varşovia. Absolvind şcoala de ofiţeri, este mobilizat şi trimis pe frontul din Polonia şi Ţările Baltice.
După prăbuşirea regimului ţarist în 1917, se întoarce în Basarabia şi aderă la mişcarea naţională, activând în cadrul Partidului Naţional Moldovenesc şi al redacţiei ziarului Cuvânt moldovenesc. Ia parte la Congresul ostăşesc din 20-23 octombrie 1917, fiind însărcinat să organizeze armata naţională în tânăra republică dintre Prut şi Nistru. Se achită cu cinste de îndeplinirea acestei misiuni şi Sfatul Ţării îi acordă funcţia de şef de Stat-major al armatei moldoveneşti. După înfăptuirea actului istoric al Unirii, colaborează cu ofiţerii de Stat-major, trimişi de la Iaşi, la pregătirea fuziunii celor două armate, care a avut loc curând după aceea.
Toate evenimentele trăite de el la pregătirea şi înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România sunt prezentate în cartea La răspântie, editată în 1924.
A fost prefect al judeţului Lăpuşna între anii 1918-1920, director pentru Basarabia la Ministerul de Interne pe timpul guvernării mareşalului Averescu (1921) şi ministru al Basarabiei în scurta guvernare a lui Take Ionescu (1922), primar al oraşului Chişinău (1931-1934) şi deputat în trei legislaturi în Parlamentul României.
În cel de-al doilea război mondial a participat la eliberarea Basarabiei şi a Transilvaniei de Nord. A ţinut conferinţe şi discursuri în Parlament şi a scris numeroase articole pe teme politice, sociale, economice referitoare la ţinutul natal.
În 1936, biografia lui a fost inclusă în Intrenational Reference Library and Political Parties in Romania (Londra).
Este înmormântat în cripta familiei din cimitirul Mănăstirii Cernica। A fost decorat cu ordinele Sfânta Ana şi Sfântul Stanislav, pentru vitejie în armata ţaristă, ordinul Regele Ferdinand clasa I, Steaua României în grad comandor, Coroana României în grad comandor şi Vulturul României în grad de ofiţer, pentru activităţile şi faptele de arme de care a dat dovadă în cadrul Armatei Române.


Completăm informația cu date prezentate de nepoata primarului Dumitru Bogos, Marina Negrila:
Revin, de asemenea, cu comentarii la biografia bunicului meu matern Dimitrie Bogos. In insemnarile mamei mele, Nina Bogos Manuila, referitoare la tatal ei, ea mentioneaza ca a fost primar intre 1931-1934, nu numai 1932-1933.
Dimitrie Bogos. La răspântie. Moldova de la Nistru 1917–1918. – Ch. : Î.E.P. "Ştiinţa", 1998. – 223 p.

1933 - 1937
Primar –– Ion Costin
Ion T. Costin (n. 1887, satul Ghidighici, judeţul Lăpuşna; d. 14 ianuarie 1940, Bucureşti) a fost un om politic român, care a făcut parte din Sfatul Ţării din Basarabia.
La data de 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România.
A fost licenţiat în drept, lucrând apoi ca avocat la Tulcea. A fost director la interne, în Directoratul Republicii Moldoveneşti. A fost viceprimar şi apoi primar al Chisinaului (1933—1937).

1937 - 1938
Primar-girant – Alexandru Sibirski

1938
Primar – Constantin Dardan

1939 - 1940
Primar – Vladimir Cristi
Vladimir Cristi (n. 1880, satul Teleşeu, judeţul Orhei; d. 1956, Închisoarea Văcăreşti) a fost un publicist şi om politic român, care a îndeplinit funcţia de ministru.
Figură reprezentativă a Basarabiei din prima jumătate a secolului XX, Vladimir Cristi s-a manifestat intens ca om politic şi de stat.De la bun început menţionăm că V. Cristi descinde dintr-o familie de boieri din Moldova, ceea ce constituie o particularitate distinctivă a biografiei lui. Potrivit constatărilor făcute de genealogistul ieşean Ştefan C. Gorovei, la baza acestui neam boieresc stă Cristea căminarul de la 1648-1660. “Fiul său, Teodor Cristea jicnicer, a fost bunicul lui Ilie Cristea şătrar, care a obţinut titlul de baron în Bucovina. În afară de ramura bucovineană, una a rămas în Moldova, iar alta în Basarabia.
Cariera politică: A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Moscova şi Facultatea de Agronomie la o universitate din PariC. În anul 1917 a fost comisarul gubernial al Basarabiei. A fost deputat în "Sfatul Ţării". A votat Unirea. Director general al Internelor în guvernul Republicii Moldoveneşti. Deputat în Parlamentul României şi ministru pentru Basarabia în guvernul lui Nicolae Iorga (1931-1932). Primar al Chişinăului în perioada 1938-1940. În 1944 se refugiază în Austria, unde este arestat de NKVD, când încerca să-l contacteze pe Argetoianu. Dus în URSS, iar după aceasta deţinut la închisoarea Văcăreşti, unde a şi decedat.
Distincţii: Ordinele Sfântul Vladimir, Sfântul Gheorghe (ruseşti), Meritul Cultural, Ferdinand în grad de Comandor, Coroana României în grad de ofiţer, Medalia aviatică.
ro.wikipedia.org

1941
Primarul oraşului este colonelul Anibal Dobjanschi.

1990 – 1994
Primar –– Nicolae Costin
Nicolae Costin (n. 7 aprilie 1936, satul Pecişte, raionul Rezina - d. 16 februarie 1995, Chişinău) a fost un politician moldovean, unul din fruntaşii mişcării de emancipare naţională din Basarabia.
Cariera profesională:
Nicolae Costin s-a născut la 7 aprilie 1936 în satul Pecişte, Raionul Rezina. După absolvirea şcolii primare din satul natal, a urmat cursurile Şcolii Pedagogice din oraşul Orhei (1952-1956) şi ulterior Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova (1960-1965).
Activitatea profesională şi-a început-o în calitate de învăţător la şcoala din comuna Pecişte (1958-1960). După absolvirea Facultăţii, lucrează în postul de conferenţiar universitar la Catedra de politologie a Institutului Pedagogic "Alecu Russo"din Bălţi (1965-1974). În paralel, urmează apoi cursuri de doctorat în specialitatea politologie, la Universitatea "M. V. Lomonosov" din Moscova (1970-1973). Lucrează apoi ca prof. dr. docent la Universitatea de Stat a Moldovei (USM) (1974-1990).
Prof. dr. docent Nicolae Costin este autorul a 35 de publicaţii ştiinţifice în domeniul sociologiei satului: "Ridicarea rolului factorului uman şi problemele dezvoltării sociale ale satului moldovenesc" (1987) ş.a.
În anul 1990 este ales Preşedinte al Consiliului orăşenesc Chişinău, apoi este ales deputat în primul Parlament ales democratic (1990-1994) al Republicii Moldova.
În perioada anilor 1990-1994 a fost primar al municipiului Chişinău, răstimp în care s-a manifestat drept lider al Mişcării de eliberare naţională între anii 1989-1995. Nicolae Costin a fost coautor al Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova (27 august 1991). A susţinut problemele limbii române şi revenirii la grafia latină.

1994 – 2005
Primar – Serafim Urecheanu

Serafim Urechean (n. 2 februarie 1950 în satul Larga, raionul Briceni), este un om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcţia de Primar general al municipiului Chişinău (1994-2005) şi respectiv, cea de Prim ministru interimar al Republicii Moldova (pentru doar 12 zile, 5 - 17 februarie 1999). În prezent, este deputat şi preşedinte al partidului Alianţa "Moldova Noastră".

Începuturile carierei politice:
Serafim Urechean s-a născut la data de 2 februarie 1950, în satul Larga din raionul Briceni (astăzi în Republica Moldova), într-o familie de ţărani. După ce a absolvit Şcoala Medie din satul natal, şi-a continuat educaţia la Institutul Politehnic din Chişinău, Facultatea de Inginerie Civilă şi Industrială (1969-1974), pe care a absolvit-o în anul 1974, obţinând calificarea de inginer constructor.
În acelaşi an şi-a început serviciul militar obligatoriu, în cadrul căruia, timp de doi ani, participă, nemijlocit, la construcţia renumitei uzine de automobile din oraşul Togliatti (Rusia).
După demobilizare, în anul 1976, şi-a continuat activitatea profesională în raionul natal – Briceni în calitate de inginer în cadrul Întreprinderii de construcţii Briceni (1976-1978). În această calitate, munceşte pe şantierele de construcţie ale raionului Briceni.
În anul 1978 a fost cooptat în cadrul structurilor politice din raionul Briceni. A deţinut funcţia de şef al Direcţiei industrie, transporturi şi construcţii, apoi pe cea de secretar doi al Comitetului raional al PCM Briceni (1978-1983).
Între anii 1983-1985, a studiat la Şcoala Superioară de Partid din Leningrad (azi Sankt-Petersburg, Rusia). Reîntors în Republica Moldova, activează în cadrul Comitetului Central al P.C.M. Deţine, pentru scurt timp, funcţia de inspector şi, în acelaşi an, este transferat secretar doi al Comitetului raional Anenii Noi al P.C.M. În noiembrie 1985 a fost ales ca preşedinte al Comitetului executiv raional Anenii Noi de deputaţi ai poporului (1985-1987).
A lucrat apoi în cadrul Federaţiei Sindicatelor Independente din Republica Moldova (1987-1994), mai întâi ca vicepreşedinte, apoi ca prim-vicepreşedinte şi în cele din urmă ca preşedinte. În paralel, pentru o perioadă, este deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1991-1994). Conduce fracţiunea deputaţilor independenţi.
ro.wikipedia.org

2005-2007, aprilie – primar interimar Vasile Ursu
Vasile Ursu s-a născut la data de 1 august 1948, în satul Ratuş din raionul Criuleni, în familia numeroasă a unui plugar. După absolvirea şcolii din satul natal, a urmat cursurile Colegiului de Construcţii din Chişinău (1964-1968) şi ale Universităţii Tehnice din Moldova (1969-1976), obţinând diploma de inginer constructor.
A activat apoi în calitate de inginer-constructor la Institutul de proiectări din cadrul Ministerului de deservire socială a populaţiei din RSSM (februarie - iulie 1968), după care îşi satisface serviciul militar în rândurile Armatei Sovietice, în garnizoana din oraşul Riga (iulie 1968 - iunie 1969). Revenit în RSS Moldovenească, lucrează ca şef de şantier la Trusturile “Speţstroimehanizaţia” (1969-1972) şi “Chişiniovstroi” (1972-1977), inginer-şef şi şef al Direcţiei Construcţii nr. 52 al Trustului “Jilstroi” din oraşul Chişinău (februarie 1977 - aprilie 1981).
Este încadrat apoi ca activist în cadrul Partidului Comunist al Moldovei, unde îndeplineşte funcţiile de şef al secţiei industrie şi transport la Comitetul raional Frunze al Partidului Comunist al Moldovei (aprilie 1981 - octombrie 1983) şi apoi pe cea de instructor în secţia construcţii şi gospodăria comunală a Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei (octombrie 1983 - noiembrie 1986). De asemenea, în perioada 1982—1993, este deputat în Consiliul raional şi orăşenesc Chişinău.
În paralel, urmează cursurile de activist politic de la Şcoala superioară de partid din Kiev (1984-1986). Reîntors în Republica Moldova, este numit preşedinte al Comitetului Executiv al Sovietului raional Ciocana (1986-1991).
După proclamarea independenţei Republicii Moldova în anul 1991 a fost pretor al sectorului Ciocana din municipiul Chişinău (1991-1993), prim-viceprimar al municipiului Chişinău (1993–1995); ulterior pretor al sectorului Râşcani (1999-2003) din municipiul Chişinău.
În paralel, între anii 1990-1993, îndeplineşte şi demnitatea de Deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Vasile Ursu, în calitate de ales al poporului în primul Parlament al Republicii Moldova din anii 1990–1993, votează Declaraţia de Independenţă. Este decorat cu Medalia “Meritul Civic” (1996), iar recent – cu “Ordinul de Onoare”.
În perioada 1995-1999 lucrează în domeniul economic în calitate de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei “ASCOM-GRUP” S.A. (1995) şi apoi de preşedinte al Asociaţiei “COMCON-VM” S.A. (1995–1999).
ro.wikipedia.org

2007 – ianuarie- iunie
– primar interimar Veaceslav Iordan

Veaceslav Iordan s-a născut la data de 12 iunie 1966 în satul Chircăieşti, raionul Căuşeni. După absolvirea şcolii medii din localitatea natală, în anul 1983 devine student la Facultatea de Inginerie a Academiei de Construcţii în Gospodăria Comunală din oraşul Harkov (Ucraina).
După un an de studii este înrolat în armată şi îşi satisface stagiul militar obligatoriu în Armata Sovietică, în perioada anilor 1984-1986, în oraşul Ahalcalaki (Georgia), situat la hotar cu Turcia, fiind şef de staţie radio. În anul 1986 Veaceslav Iordan revine în Academie unde îşi continuă studiile, obţinând diploma de inginer.
Activitatea profesională şi-a început-o în calitate de inginer la Secţia inginerie a Hotelului „Inturist” din Chişinău (1993-1998). În anul 1998 a fost angajat în funcţia de şef al Serviciului de întreţinere a edificiilor civile ale Căii Ferate a Moldovei. În anul 2000 este numit ca vicedirector general pe probleme sociale şi construcţii capitale la aceeaşi întreprindere, şef al Serviciului construcţii capitale.
ro.wikipedia.org

2007 – iuniePrimar – Dorin Chirtoacă
Dorin Chirtoacă s-a născut la data de 9 august 1978 în municipiul Chişinău. A absolvit în anul 2001 Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti şi Colegiul juridic franco-român de studii europene de pe lângă Universitatea din Bucureşti.
Începând cu anul 2001, a lucrat la postul de televiziune TVR 1 din Bucureşti ca redactor (2001-2002) şi redactor-şef (2002-2003) al emisiunii “Surprize, Surprize”. Revine în Republica Moldova, unde lucrează coordonator de proiecte la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova (2003-2005).
La 27 noiembrie 2005 a participat la alegerile anticipate pentru postul de primar general al municipiului Chişinău din partea Partidului Liberal, obţinând 25,1 % din sufragii (s-a plasat pe locul 2, dar alegerile nu au fost validate din cauza prezenţei foarte scăzute la urne). Candidează din nou din partea aceluiaşi partid la alegerile locale din 3 iunie 2007, obţinând 24,37% din voturi (locul 2) şi a trecut în turul doi unde a concurat cu primarul interimar Veaceslav Iordan (care obţinuse doar cu 3% mai mult). La finele acestor alegeri din 17 iunie 2007, în condiţiile coalizării majorităţii partidelor din opoziţie împotriva candidatului comunist, Dorin Chirtoacă a fost ales primar general al municipiului Chişinău cu 61.17% voturi.




5 comentarii:

Marina Negrila spunea...

Sunt nepoata ilustrului Dimitrie Bogos, primar al orasului Chisinau intre anii 1932 si 1933. Va rog sa corectati numele lui, este gresit numit Dimitrie Botgros, cautati in alte surse si veti vedea ca primarul orasului Chisinaului intre 1932-1933 a fost Dimitrie Bogos. Iar fotografia pe care ati publicat-o asociata cu acest primar este probabil a tatalui sau, numit tot Dimitrie Bogos si care a fost preot. Dimitrie Bogos, primarul, nu a purtat barba niciodata.
Adresa mea de email este manegrila@att.net. Daca este nevoie va pot procura fotografii corespunzatoare si date cu privire la persoana bunicului meu Dimitrie Bogos, nascut in 1889 in satul Grozesti si decedat in 1946 la Bucuresti.
Va multumesc pentru modificarile pe care le veti face.
Cu stima, Marina Negrila

Biblioteca Municipala "B.P. Hasdeu" spunea...

Ne cerem scuze pentru greseala comisa. Va multumim mult pentru informatia pe care ne-ati oferit-o.

Marina Negrila spunea...

Am trimis fotografii ale bunicului meu matern Dimitrie Bogos doamnei Ludmila Panzari, director adjunct la Biblioteca Municipala B.P.Hasdau din Chisinau. Nu am inca nici o confirmare ca le-ar fi primit. Daca este nevoie le mai trimit din nou, doar sa stiu ce fel de fisier acceptati si la ce adresa de email.
Revin, de asemenea, cu comentarii la biografia bunicului meu matern Dimitrie Bogos. In insemnarile mamei mele, Nina Bogos Manuila, referitoare la tatal ei, ea mentioneaza ca a fost primar intre 1931-1934, nu numai 1932-1933. Oare se poate afla din arhivele orasului care sunt datele exacte?
Va multumesc anticipat.
Cu stima, Marina Negrila

Marina Negrila spunea...

Imi cer scuze ca insist atata cu date si poze, dar mi se pare ca este cel mai mic lucru pe care il pot face pentru ilustrii nostri predecesori.
Fotografia pe care ati publicat-o pentru Dimitrie Bogos este cea nereconditionata. Am trimis doamnei Ludmila Panzari in 27 martie (zi cu semnificatie istorica, de altfel), aceeasi fotografie, dar reconditionata si in format .jpg (daca formatul nu este corespunzator il pot transforma in ce imi spuneti ca acceptati).
Iar fotografia publicata ulterior pentru Dimitrie Bogos (acel personaj cu barba) era, de fapt, a primarului 91938-1940) si marelui om politic Vladimir Cristi. Ca o verificare, puteti cauta in Enciclopedia Chisinaului 1997, editata de Iurie Colesnic. Veti gasi acea fotografie asociata cu acest primar.
Cu stima, Marina Negrila

Anonim spunea...

Sunt originarà din s. Teleseu, Orhei. Am copilàrit in raiul din preajma curtii boierului Cristi, care pe làngà functiile de rang boieresc, a mai si fost Primar al orasului Chisinàu in anii 1938-1939. Sunt màndrà de istoria satului meu. Si cu acceeasi màndrie asi putea vorbi despre consàtenii mei. Trecutul satului meu este o paginà de aur in istoria Moldovei. Prezentul lui este adumbrit de làcomia coruptà a unor ex fosti demnitari, cum ar fi fostul primar- ca sà nu-i zic Domnul -pentru cà domn nu e.