vineri, 24 octombrie 2014

Palatul Naţional „Nicolae Sulac”, instituție de promovare a artei

Anul acesta se împlinesc 40 de ani de la inaugurarea Palatului Național „Nicolae Sulac” din Chișinău. Vă prezentăm o scurtă istorie acestei instituții, inclusiv două linkuri utile.  

Palatul Național din Chișinău este un edificiu monumental, unde au loc adunări solemne, congrese internaționale, concerte, spectacole. Sala Palatul Național are circa 2000 de locuri și constă din parter cu amfiteatru și balcon.
Primele informaţii despre acest edificiu datează din anul 1974, când s-a finisat total construcţia lui, SALA DE SESIUNI. Aici s-au desfăşurat congresele Partidului Comunist din Moldova, conferinţe, adunări festive, simpozioane naţionale şi internaţionale, întîlniri cu oficialităţi de stat.
În anul 1974 a avut loc inaugurarea festivă cu denumirea PALATUL „OCTOMBRIE”. Fiind transmisă la balanţa Ministerului Culturii, în anul 1975, capătă o altă menire - mult mai largă şi mai specială, devenind un bun al întregului popor în promovarea culturii şi artei.
Din anul 1990 se numeşte Palatul Naţional iar prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 318 din 23.05.2012 pentru înveşnicirea numelui interpretului de muzică populară Nicolae Sulac, personalitate marcantă a domeniului artei muzicale, care a adus o contribuţie deosebită la dezvoltarea şi promovarea culturii autentice, s-a conferit Palatului Naţional numele „Nicolae Sulac”. Din anul 1990 la Palatul Național se organizează festivaluri de renume, artiști de pretutindeni venind să concerteze aici.

Detalii suplimentare despre această instituție le puteți consulta accesînd site-ul Palatului Național „Nicolae Sulac” http://www.moldovaconcert.md, http://chisinaul.blogspot.com/2011/11/palatul-national-din-chisinau.html și http://chisinaul.blogspot.com/2013/10/nicolae-sulac-1936-2003-interpret-de.html

joi, 23 octombrie 2014

Basarabia necunoscută Vol. 6

Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscută : [în vol.] / text, fot. : Iu. Colesnic. – Chișinău : Museum, 2005. – Vol. 6. – 364 p.


Volumul 6 al lucrării Basarabia necunoscută, autor – cercetătorul Iurie Colesnic, definește profilul unor personalități ce au contribuit, într-un fel sau altul, la scrierea istoriei orașului Chișinău și nu numai. Ne referim în acest context la: Dimitrie Bogos (primar de Chișinău, primul procuror al Curții de Apel din Chișinău), Vladimir Cristi (primar de Chișinău), Ion Negrescu (filolog, istoric literar, primar de Chișinău), Carol Schmidt (primar de Chișinău, cel ce a introdus iluminatul stradal, pavajul străzilor și trotuarelor, tramvaiul și multe alte proiecte ce au îmbunătățit considerabil calitatea vieții în oraș), Ion Costin (primar de Chișinău,) Vasile Parhomovici (preot, pedagog), Anton Crihan (membru al Sfatului Țării), Mareșalul Alexandru Averescu (erou în Primul Război Mondial, publicist, memorialist) ș.a. Volumul este parte a Colecției „Chișinău” și poate fi consultat în cadrul Departamentului „Memoria Chișinăului”.    

Frații Parhomovici

Vă îndemnăm să lecturați articolul Trei pedagogi de excepție, frații Parhomovici [Vasile, Andrei și Iosif] publicat de cercetătorul Iurie Colesnic în ziarul Timpul. Iată un fragment de text:
Casa fraţilor Parhomovici a existat [în Chișinău] până în 2011 şi era situată pe str. A. Şciusev 67. […] 
La Cimitirul Central din Chişinău de pe str. Armenească, chiar în apropierea bisericii este un grilaj de fier în care sunt două morminte însemnate cu cruci, unul pe care scrie Iosif Mihailovici Parhomovici, cel de-al doilea mormânt e al lui Andrei Parhomovici. Dar faptul că tot aici mai există şi un al treilea mormânt îl cunosc doar câteva persoane. Tot aici este înhumat cel mai mare dintre fraţii Parhomovici - Vasile. […] 
Arhiepiscopul Serafim al Basarabiei a luat decizia ca el să fie înmormântat chiar în centrul Chişinăului, în curtea mitropoliei, care pe vremuri se afla pe locul unde astăzi este Casa guvernului. […] 
În vara lui 1941, clădirea mitropoliei, Sala eparhială, catedrala au fost minate şi aruncate în aer. […] Osemintelor […] au fost aduse [pe timp de noapte] la Cimitirul de pe strada Armenească şi îngropate fără niciun semn lângă cei doi fraţi mai mici, Iosif şi Andrei… […] 
Pentru a lectura integral textul accesați sursa.

Sursa: Colesnic, Iurie. Trei pedagogi de excepție, frații Parhomovici : [Vasile, Andrei și Iosif]. În : Timpul [online]. [citat 23.10.2014]. Disponibil : http://www.timpul.md/articol/trei-pedagogi-de-exceptie-fratii-parhomovici-42165.html  

miercuri, 22 octombrie 2014

Basarabia necunoscută Vol. 1

Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscută : [în vol.] / text, fot. : Iu. Colesnic. – Chișinău : Universitas, 1993. – Vol. 1. – 316 p.

Primul volum al lucrării Basarabia necunoscută autor – cercetătorul Iurie Colesnic, face referință la o serie de personalități numele cărora îl poartă în prezent unele străzi din Chișinău: Mitropolitul Gavriil Bănulescu-BodoniIon Inculeț (președintele Sfatului Țării 1917-1918), Pantelimon Halippa (președintele Sfatului Țării 1918), Alexie Mateevici (poet, autorul poeziei Limba Noastră – imn al Republicii Moldova), Alexandru Boldur (jurist, cercetător al drepturilor istorice ale Basarabiei), Ion Buzdugan (poet, profesor, publicist, traducător), protoiereul Mihail Berezovschi (compozitor, dirijor, profesor de muzică la Seminarul Teologic din Chișinău), Alexandru Plămădeală (sculptor, autorul statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău), Ștefan Ciobanu (istoric, susținător al introducerii limbii române în școlile din Basarabia, autor al renumitei lucrări Chișinăul : [scrieri]), Simeon Murafa (jurist, publicist, promotor al culturii muzicale), Ion Casian Suruceanu (primul arheolog şi muzeograf moldovean, fondatorul Muzeului de Antichităţi ale Pontului Scitic din Chişinău), Paul Gore (istoric, director al Muzeului Național din Chișinău), Alexandru Cristea (preot-compozitor, autorul muzicii imnului Republicii Moldova), Elena Alistar (medic, deputat în Sfatul Țării). De asemenea ediția include texte despre alte personalități istorice care s-au manifestat în diverse domenii: avocatul Emanuil Gavriliță (fondator al ziarului Basarabia, prima publicație periodică de limba română din Basarabia 1906-1907), Romulus Cioflec (profesor la Liceul „Alecu Russo” din Chișinău) ș.a.
Volumul este parte a Colecției „Chișinău” și poate fi consultat în cadrul Departamentului „Memoria Chișinăului”.