sâmbătă, 30 august 2014

Povestea clădirii Yeshiva Rabbi Tirilson din Chişinău

Academia de Ştiinţe a făcut o listă cu 977 monumente din Chişinău. Unul din numeroasele monumente din această listă se află pe strada Rabbi Tirilson 8.
Azilul de bătrîni este un monument de arhitectură de valoare locală, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură a municipiului Chişinău. Clădirea a fost ridicată pe str-la Popov 8, actuala Rabbi Ţirilson 8. Referinţe asupra acestei clădiri apar şi în descrierile celui mai temut critic din acea perioadă, care opera sub pseudonimul „Vechea cunoştintă”, el descriind această clădire drept „un mic castel elegant”, în interiorul căruia se afla și ieşiva. Prima atestare a edificiului datează din 1899.
În anul 1913, M. Kligman a donat în fondul azilului 125 de mii de ruble de aur şi a transmis clădirea, împreună cu întregul fond financiar, în gestionarea statului. În timpul revoluţiei, azilul a fost jefuit, însă edificiul a supravieţuit. 28 aprilie 1928 - ziarul „Poşta Basarabiei” constata: „Întreţinerea bătrânilor, a edificiului în sine, grija, confortul şi liniştea sunt întocmite la cel mai înalt nivel”. În cadrul rezoluţiei comunităţii evreieşti din 1929 din Chişinău, s-a hotărât acordarea ajutorului permanent pentru susţinerea azilului.
După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, clădirea fiind în gestiunea statului, a fost utilzată ca sediu al tipografiei centrale, până în luna mai 1977.
Deterioarea masivă a clădirii a survenit la data de 4 martie 1977, în urma unui cutremur cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter, ceea ce a determinat abandonarea lui permanentă, în pofida prezenței sale în lista monumentelor de arhitectură.
Astfel, această clădire posedă nu doar o însemnătate arhitecturală importantă pentru patrimoniu, ci și o însemnătate spirituală pentru comunitatea evreiască. Este de altfel o clădire ce a servit numeroase generații pe diferite fronturi, de la îngrijirea celor oropsiți, în perioada care a aparținut nemijlocit comunității evreiești, până la informarea maselor prin intermediul noutăților livrate cu precizie în perioada în care a găzduit tipografia.

Sursa: Lebedev, Alexandru. Povestea clădirii Yeshiva Rabbi Tirilson din Chişinău. [online]. [citat 19.08.2014]. Disponibil: http://diez.md/2013/07/26/video-povestea-cladirii-yeshiva-rabbi-tirilson-din-chisinau/

joi, 28 august 2014

Circul din Chișinău


A găzduit ani la rând reprezentaţii de circ, expoziţii şi spectacole. Dacă pe vremuri era considerată cea mai frumoasă construcţie din Uniunea Sovietică si una dintre cele mai mari din lume, acum riscă să devină o ruină
Responsabilii Circului din Chişinău anunţă că acum aces­ta este în reparaţii. După zece ani în care a fost închis, Circul şi-a redeschis uşile în primă­vara curentă, dar numai pentru sala mică. Deocamdată, nu se ştie când îşi va putea reveni în totalitate Circul „adormit" din 2004.

1900 DE LOCURI

Circul de Stat din Chişinău a fost con­struit în 1981. Printre autorii proiec­tului şi unii realizatori ai lui se numă­ră arhitecţii S. Şoihet şi A. Kirilenko, inginerii T. Goriunova şi M. Şein, brigadierul A. Parsin, electrosudorul-montor M. Postolache şi muncitorul-marmurist N. Startev.
Sala de spectacole a Circului dispune de 1 900 de locuri în am­fiteatru. Arena are un diametru de 13 metri, iar cupola este demonta- bilă. Circul dispune de un manej de repetiţii, camere pentru artişti şi personalul de serviciu, încăperi spe­ciale pentru animale şi un punct ve­terinar. în jurul sălii de reprezentaţii se întinde un foaier în semicerc şi terase de vară cu o vedere asupra oraşului.

60 DE SPECTACOLE, ÎNTR-O LUNĂ
În clădirea Circului au avut loc reprezentaţii atât ale artiştilor au­tohtoni, cât şi ale celor de peste ho­tarele Moldovei. Lunar, în Circul din Chişinău se jucau de la 30 la 60 de spectacole şi asta în ciuda faptului că restul trupelor de circ din Uniunea Sovietică prezentau doar de 12 ori pe an. în 1982 s-a deschis punctul de ve­terinari, care se află într-o clădire din spatele circului.

SCAUNE RUPTE, SĂLI GOALE, TONE DE GUNOI
Din 2004, clădirea Circului a fost închisă „pentru renovare". Pe are­na principală a Circului nu mai erau clovni şi animale dresate, scaunele erau rupte, pereţii desenaţi, camere­le pentru personal erau goale, iar pe coridoare îşi făceau loc tot mai mul­te mormane de gunoi. Arena pentru antrenament, însă, s-a menţinut într-o stare bună şi este folosită în mod regulat. Din aprilie anul trecut, noul director general al Circului este Andrei Locoman. El afirmă că a găsit clădirea într-o stare deplorabilă. „Nu am cuvinte să o descriu. Erau tone de gunoi. Fără curent electric, apă şi fără angajaţi", ne-a spus Andrei Locoman.

DIN ÎNTREPRINDERE DE STAT, ÎN UNA PRIVATĂ în anul 2006, Circul a fost reorgani­zat din întreprindere de stat într-o societate pe acţiuni. Cu un an mai târziu, Circul a fost propus spre vânzare. Drept rezultat, în 2008 a fost încheiat un contract de uzufruct cu o companie din Cipru, pe un termen de 29 de ani. Potrivit contractului, firma cipriotă îşi asuma cheltuielile pentru renovarea şi întreţinerea clă­dirii, precum şi cheltuielile pentru salariile angajaţilor. Compania însă nu şi-a onorat obligaţiile contractua­le, iar în martie 2011, Curtea de Apel Economică a declarat nul contractul de privatizare a Circului.
Cu toate că prima încercare de privatizare a Circului s-a soldat cu eşec, autorităţile speră să găsească un investitor care să pună Circul pe picioare. „Am vrea ca acest patrimo­niu să nu fie supus distrugerii. Circul are nişte datorii istorice şi abia după acoperirea lor va putea avea un statut funcţional. Ne dorim să nu înstră­inăm clădirea", a menţionat Aliona Strâmbeanu, şefă a Direcţiei Arte din cadrul Ministerului Culturii.

NOI SPECTACOLE ÎN TOAMNĂ
Instanţa de judecată a dispus reîntoar­cerea clădirii Circului în proprietatea statului. Acum, actuala administraţie pregăteşte mai multe spectacole. „Am scris mai multe proiecte pentru a găsi un finanţator, avem diverse discuţii, dar nu şi un răspuns exact. Nu stăm pe loc, am acoperit geamurile sparte de la primul etaj, am pus uşi, camere de supraveghere în manejul mare. Am asigurat cu apă, curent electric, inter­net. Facem şi studii de fezabilitate. Vrem să păstrăm ceea ce a mai rămas din această clădire importantă. între timp, lucrăm la programele care vor fi în toamnă şi iarnă, a declarat directo­rul general al Circului.
Potrivit lui, reprezentaţiile vor re­veni la Circ în perioada 26 septembrie - 2 noiembrie şi vor fi prezentate 30 de spectacole. Pentru cel din iarnă nu s-a stabilit o dată exactă, dar se ştie că va fi după 20 decembrie. Spectacolele vor fi la fel în sala mică. Andrei Locoman a specificat că se lucrează şi la proiecte de reparaţie capitală a Circului, iar din punct de vedere arhitectural, clădirea nu va avea de suferit.

Tamara Nesterov, arhitect, doctor în studiul artelor, Institutul Patrimoniului Culturala! Academiei de Ştiinţe a Moldovei: Clădirea Circului este de 0 valoare naţională, în special pentru forma arhitecturalei exactă şi inedită. De asemenea, forma circulară deosebită corespunde funcţiei. Trebuie luată sub protecţia statului, pentru.că este unică în R. Moldova. Circul este con­siderat un monument de arhitectură din perioada sovietică.

Am vrea ca acest pat­rimoniu să nu fie su­pus distru­gerii. Circul are nişte datorii is­torice şi abia după acoperi­rea lor va putea avea un statut funcţional.



Sursa: HÂDEI, Daniela. Circul. În: Ziarul Național, Ch., 2014, 15 aug., p. 20.