miercuri, 22 octombrie 2014

Basarabia necunoscută Vol. 1

Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscută : [în vol.] / text, fot. : Iu. Colesnic. – Chișinău : Universitas, 1993. – Vol. 1. – 316 p.

Primul volum al lucrării Basarabia necunoscută autor – cercetătorul Iurie Colesnic, face referință la o serie de personalități numele cărora îl poartă în prezent unele străzi din Chișinău: Mitropolitul Gavriil Bănulescu-BodoniIon Inculeț (președintele Sfatului Țării 1917-1918), Pantelimon Halippa (președintele Sfatului Țării 1918), Alexie Mateevici (poet, autorul poeziei Limba Noastră – imn al Republicii Moldova), Alexandru Boldur (jurist, cercetător al drepturilor istorice ale Basarabiei), Ion Buzdugan (poet, profesor, publicist, traducător), protoiereul Mihail Berezovschi (compozitor, dirijor, profesor de muzică la Seminarul Teologic din Chișinău), Alexandru Plămădeală (sculptor, autorul statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău), Ștefan Ciobanu (istoric, susținător al introducerii limbii române în școlile din Basarabia, autor al renumitei lucrări Chișinăul : [scrieri]), Simeon Murafa (jurist, publicist, promotor al culturii muzicale), Ion Casian Suruceanu (primul arheolog şi muzeograf moldovean, fondatorul Muzeului de Antichităţi ale Pontului Scitic din Chişinău), Paul Gore (istoric, director al Muzeului Național din Chișinău), Alexandru Cristea (preot-compozitor, autorul muzicii imnului Republicii Moldova), Elena Alistar (medic, deputat în Sfatul Țării). De asemenea ediția include texte despre alte personalități istorice care s-au manifestat în diverse domenii: avocatul Emanuil Gavriliță (fondator al ziarului Basarabia, prima publicație periodică de limba română din Basarabia 1906-1907), Romulus Cioflec (profesor la Liceul „Alecu Russo” din Chișinău) ș.a.
Volumul este parte a Colecției „Chișinău” și poate fi consultat în cadrul Departamentului „Memoria Chișinăului”.    

marți, 21 octombrie 2014

Новый хирургический корпус Кишиневской республиканской клинической больнице

В мае текущего года, в Кишиневской республиканской клинической больнице открылся новый хирургический корпус. В здании 16 операционных залов, 75 коек интенсивной терапии, стерилизационный блок, две лаборатории, банк крови, помещение для сбора и обезвреживания медицинских отходов, склады и технические помещения.
Для более подробной информации обращайтесь к источнику.  


Источник: Захария, Лилия. Здравоохранение по европейским стандартам и на европейские деньги [Электронный ресурс]. [Дата обращения 21.10.2014]. Режим доступа : http://www.allmoldova.com/article/zdravooxranenie-po-evropejskim-standartam-i-na-evropejskie-dengi/  

Studii și cercetări de Ion Dron

Dron, Ion. Studii și cercetări : (articole selecte). – Chișinău : Pontos, 2001. – 440 p.

Cartea cercetătorului, lingvistului și publicistului Ion Dron conține studii dedicate istoriei, culturii, limbii și etnogenezei românilor, articole de etnotoponimie istorică românească, hidronimie românească, articole referitoare la istoria Transnistriei, istoria, limba și cultura etniilor rome, găgăuze și bulgare din Moldova. La finele ediției se găsește un tabel cronologic, lista periodicelor în care au fost publicate articolele autorului, un glosar, denumiri de ediții și articole științifice în care sunt citate sau se face referință la lucrările lui Ion Dron.
Volumul include și un articol despre originea numelui topic Chișinău. Autorul face o trecere în revistă a versiunilor propuse de alți cercetători, menționează diverse surse în baza cărora expune propria părere referitoare la proveniența numelui orașului Chișinău.
„Azi e destul de dificil să determinăm cine dintre lingviști ori alți cercetători a fost primul care a pus în discuție proveniența numelui Chișinău. Unul dintre ei pare să fi fost marele lingvist român B.P. Hasdeu care în dicționarul său Etimologicum Magnum Romaniae [p. 2800] explică termenul Chișinău (cheșene) prin mausoleu, cavou, cupolă. Bazându-se pe informații culese din diferite surse istorice, B.P. Hasdeu consideră că localitatea Chișinău s-a dezvoltat anume pe locul unei seliști tătărești”. Ion Dron

Cartea poate fi consultată în cadrul Departamentului „Memoria Chișinăului” și face parte din Colecția „Chișinău”. 

Chișinăul arhitectural ar fi fost altfel

Istoria arhitecturală a Chișinău ar fi fost altfel dacă proiectele de acum 30 de ani rămâneau în vigoare. În anii 1970-1975, în Chișinău se proiectau construcţii gigantice şi extrem de costisitoare. E vorba de Programul unional de reabilitare a Chişinăului, care a fost completat cu ideile lui Ivan Bodiul, pe atunci Prim-secretar al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească. Proiectele complexelor agro-industriale şi a gospodăriilor gigantice urmau să fie finanțate de Moscova, dar din cauza investiţiilor enorme şi a termenelor lungi de finanţare a construcţiilor, majoritatea obiectelor proiectate nu au mai ajuns să fie finalizate. Totodată, veți vedea și cum ar fi arătat aceste proiecte. 
Care sunt ele aflați accesînd sursa. 

Sursa: Chișinăul arhitectural ar fi fost altfel [online]. [citat 20.10.2014]. Disponibil : http://www.rasputin.md/exclusiv/chisinaul-arhitectural-ar-fi-fost-altfel