miercuri, 16 aprilie 2014

Catedrala Nașterea Domnului în colecția Chișinău

 Zilele aceste suntem în ajunul Sărbătorilor Pascale.
Paștele este una dintre marile sărbători creștine care semnifică învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. În tradițiile românești, Paștele se sărbătorește cu fast, respectînd tradițiile străbune și anume vopsitul ouălor, pasca, cozonaci și miel.
În fiecare an, cu ocazia acestei sărbători toate locașurile sfinte din Chișinău oficiază cu mult fast Învierea Domnului.
În acest context vă prezentăm o scurtă istorie a Catedralei Nașterea Domnului, dar și prezența locașului în colecția specială „Chișinău” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Catedrala Nașterea Domnului, alături de Clopotniță și Porțile Sfinte, este parte a ansamblului arhitectural ce ornamentează centrul orașului Chișinău.

Istoric. Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821). Realizarea construcţiei propriu-zise are loc pe timpul arhiepiscopului Dumitru Sulima (1821-1844). Catedrala Naşterea Domnului din Chişinău a fost edificată în 1836. La 15 octombrie 1836 are loc sfinţirea Bisericii Catedralei şi a Clopotniţei. Autorul proiectului este Abraam Melnikov, arhitect, profesor la Academia Imperială de Arte, maestru al stilului rus.
În timpul bombardamentului din iunie 1942 arhitectura Catedralei a avut de suferit. Reconstrucţia clădirii s-a efectuat cu unele abateri de la forma iniţială. Lucrările de restaurare au fost efectuate de către Gh. Cupcea (arhitect), I. Ștefănescu, I. Steriadi (pictor, profesor la Academia de Arte din București).
În decembrie 1962 la dispoziţia autorităţilor regimului comunist a fost aruncată în aer Clopotniţa, Catedrala fiind transformată în sală de expoziţii. Edificiul a fost retrocedat bisericii în 1991.
În 1995 Preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, semnează Decretul „Cu privire la măsurile de urgentare a lucrărilor de restaurare a complexului Catedralei Naşterea Domnului” din Chişinău. 
Catedrala Nașterea Domnului este monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.
Ansamblul arhitectural este introdus şi în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova la 22.06.1999.
Catedrala are o structură centrală clasică cu patru faţade. Construcţia este încununată de o turlă. Cele patru faţade au porticuri din şase coloane cu frontoane triunghiulare. Clădirea este construită din piatră şi cărămidă. Are trei altare, unul central şi două laterale. Altarul Central este închinat Naşterii Domnului, celelalte două altare – voievodului Ştefan cel Mare şi Adormirii Maicii Domnului (sărbătoare la care oraşul Chişinău îşi are hramul – 14 octombrie). Iniţial pereţii interiori erau decoraţi cu fresce executate de pictorul Koşarov. În perioada interbelică de restaurarea picturilor murale s-a ocupat Ştefan Lemeni-Machedon. În 1942 pictorul Nicolae Stoica îşi ia angajamentul de a restaura picturile. Picturile ce înfrumuseţează interiorul Catedralei actualmente sunt semnate de Leonid Popescu şi Ghenadie Tâciuc.
Catedrala Naşterea Domnului a fost edificată pe locul vechii Catedrale. Construcţia Catedralei a avut loc în perioada anilor 1812-1836, amplasarea acesteia fiind indicată încă în primul plan urbanistic al Chişinăului (1817).



Catedrala Nașterea Domnului, alături de Clopotniță și Porțile Sfinte este un simbol important al orașului Chișinău. În acest context, au fost create diverse obiecte decorative (ceramică, lemn, ghips, veselă decorativă), mini-picturi, cărți poștale, calendare  etc. ce reprezintă Catedrala Nașterea Domnului, Clopotnița și Porțile Sfinte. În anul 2001, cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la inaugurarea Catedralei Nașterea Domnului, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea acesteia. La 7 decembrie 2010 este emisă o coliţă ce înfăţişează Catedrala.

Vă propunem să cunoașteți  acest ansamblu arhitectural prin imaginile obiectelor din colecția specială „Chișinău” accesînd linkul https://www.flickr.com/photos/49271943@N03/with/13892685923

În contextul ajunului sărbătorilor pascale Departamentul Memoria Chișinăului vă urează Paște fericit alături de cei dragi, dorindu-vă sănătate, fericire, belșug, realizări frumoase iar lumina sărbătorilor pascale să vă lumineze sufletul și calea.


Sursa imaginii nr. 1 - www.freshholidays.ro, imaginile nr. 2 și 3 - Moldova: Locuri și monumente sacre știute și mai puțin știute - Moldova: Sacred places and monuments well-kknown and less-knowns = Молдова: Святые места и памятники известные и малоизвестные : Dedicată celei de-a 165-a aniversări a sfințirii Catedralei Romano-Catolice din Chișinău / aut.-alcăt.: Nelea Saganova. - Chișinău: Ștrih SRL, 2008. - 144 p.; imagnea nr. 4 - sahmoldova.md

Monumentul Limbii Române, la Chișinău


Artiștii plastici și arhitecții din Republica Moldova și România au manifestat un interes sporit față de concursul anunțat de Academia de Științe privind proiectarea unui Monument al Limbii Române care urmează a fi ridicat în scuarul AȘM.
În concurs s-au înscris 14 participanți care au prezentat 21 de proiecte. Două lucrări au fost aduse tocmai din Alaska și Canada. Una aparține renumitului artist plastic român Marc Marinescu stabilit în Canada, iar alta a fost realizată de artistul Vlad Basarab care locuiește în Alaska.
„Sunt proiecte diferite ca formă și compoziție, atât realiste, cât și postmoderniste. Unele sunt dezvoltate pe verticală, altele – pe orizontală. Cineva a realizat elemente din „Coloana Infinitului”, alții au utilizat „Arcul de Triumf”. Sunt folosite dinferite simboluri: luceafărul, păsări, personaje mitologice, compoziții sau file din cărți. Și materialele sunt diverse: de la piatră naturală, metal, beton armat, până la structuri din lemn. Toate proiectele sunt interesante și unice. Concursul este atractiv, pentru că un monument dedicat Limbii Române va fi realizat în premieră. Nici chiar în România nu există o asemenea lucrare”, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL Mariana Şlapac, membru corespondent al AŞM și membru al Comisiei de organizare şi desfăşurare a concursului.
Printre proiectele prezentate în concurs se numără și unul mai puțin obișnuit, realizat de arhitectul român Andrei Mărgulescu. Acesta își propune să facă un monument subteran al Limbii Române care să fie separat de monumentul sovietic, care există în scuarul AȘM, printr-o fâșie de pomi fructiferi.
„Spațiul calm al scuarului amenajat și semnalul plat, semitransparent al spațiului simbolic subteran sunt separate de monumentul sovietic printr-un filtru de 12 pomi fructiferi. Aceștia rodesc în august, marcând întotdeauna Ziua Limbii Române, Ziua Proclamației de Independență, Ziua Marii Adunări de la Chișinău, ziua inaugurării Academiei. Numărul 12 este submultiplul cu conotații apostolice al celor 24 de ani dintre 1989 și 2013, date esențiale în afirmarea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova. La spațiul subteran se ajunge coborând pe sub coroanele acestei livezi simbolice”, își descrie Andrei Mărgulescu lucrarea. Arhitectul a plasat și schițele de proiect pe rețelele de socializare.
Reprezentanții Academiei de Științe urmează să decidă săptămâna viitoare data la care va fi selectat proiectul câștigător. Toți autorii vor fi invitați să-și prezinte lucrările în fața unui juriu format din artişti plastici, arhitecţi, membri ai Academiei de Ştiinţe, Uniunii Scriitorilor şi funcționari din cadrul Primăriei Chişinău.


Sursa: Mihailovici, Stela. Monumentul Limbii Române, la Chișinău. În: Ziarul national. 2014, 14 febr., p. 28.



Așa va arăta monumentul Limbii Române din Chișinău

Artistul plastic din România Vlad Basarab este autorul proiectului viitorului monument al Limbii Române care urmează a fi ridicat în scuarul Academiei de Științe a Moldovei. Pentru acest proiect a optat majoritatea membrilor juriului.
Monumentul are forma unei cărți deschise, iar „foile dispuse radial au semnificaţia de centru al cunoașterii de unde provine cultura scrisă”, explică autorul. Potrivit proiectului, monumentul va fi neapărat de culoare verde, care simbolizează primăvara, renașterea și viața „amintind de caracterul dinamic al limbii române aflată într-o perpetuă schimbare”, se spune în descrierea făcută de Vlad Basarab.
Pe structurile metalice ale monumentului, care vor fi învelite cu cupru, vor fi încrustate pasaje din limba română modernă și contemporană scrise de „poeţi și scriitori care au oglindit suferinţele și năzuinţele poporului român”, afirmă autorul.
Artistul plastic propune ca instituţiile de stat din Republica Moldova și România să obţină fonduri și să convingă firme din ambele ţări să doneze materiale și manoperă pentru viitorul monument, ținând cont de faptul că preţul materialelor de construcție este foarte mare.
„Dacă bugetul proiectului nu permite investiţia în tablă de cupru mai există alte două variante: inox și tablă plană vopsită. Ultima variantă este cea mai ieftină, însă vopseaua nu va rezista mai mult de 10 ani. Varianta cuprului este cea mai rezistentă și frumoasă”, explică artistul plastic.
Mariana Şlapac, membru corespondent al AŞM și membru al Comisiei de organizare şi desfăşurare a concursului, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că majoritatea membrilor juriului și-au dat votul pentru proiectul prezentat de Vlad Basarab. Două voturi a obținut proiectul monumentului subteran înaintat de arhitectul român Andrei Mărgulescu, iar unul dintre membrii juriului a optat pentru proiectul artistului plastic din R. Moldova Andrei Dohotaru, care a propus un monument sub formă de nai, realizat din bronz.
În concursul pentru proiectarea monumentului Limbii Române s-au înscris 14 participanți care au prezentat 21 de lucrări.


Sursa: Mihailovici, Stela. Așa va arăta monumentul Limbii Române din Chișinău. În: Ziarul National. 2014, 14 mar., p. 28.

luni, 14 aprilie 2014

Chișinăul în creația lui Dumitru Matcovschi

Dumitru Matcovschi
Anul 2014 a fost declarat pentru comunitatea culturală a Republicii Moldova Anul Dumitru Matcovschi.
Dumitru Matcovschi (20 oct. 1939; Vadul-Rașcov, jud. Soroca -26 iun. 2013; Chișinău), a fost un mare poet din R.Moldova, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pilonul mișcării de renaștere națională de la începutul anilor 1990.
După studiile primare şi secundare din satul Vadul-Rașcov, în 1956 devine student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea Istorie şi Filologie. Ultimul an de studii (1960-1961) îl face la Universitatea de Stat din Chişinău din cauza fuzionării acestor două instituţii universitare.

În anii 1966-1970 a fost redactor-şef adjunct la saptămînalul Cultura.
Debutul editorial se produce în 1963 prin placheta de versuri Maci în rouă. În 1969 apare volumul de versuri Descîntece de alb şi negru, care imediat după apariţie a fost interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv. Cartea, în varianta iniţială, aşa şi nu a mai văzut lumina tiparului.
De-a lungul anilor a editat peste 50 volume: poezii: Melodica, Grîul, Axa, Patria, Poetul şi balada, Tu, dragostea mea, Veşnica toamnă, proză: Duda, Bătuta, Toamna porumbeilor albi, Focul din vatră, dramaturgie, inclusiv în limbile rusă şi lituaniană, piese de teatru: Preşedintele, Piesă pentru un teatru provincial, Pomul vieţi, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata.
Pentru meritile sale deosebite a fost desemnat cu: Premiul național al Republicii Moldova (1990); Membru al Academiei de Științe a Moldovei (1995); Ordinul Republicii (1996);Marele Premiu pentru poezie Nichita Stănescu (1997); Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor (2000); Titlul de Cetățean de onoare a municipiului Chișinău (2009).
În urma cercetării efectuate asupra operei marelui poet național Dumitru Matcovschi am stabilit că din numărul mare de poezii scrise de domnia sa câteva au fot dedicate orașului Chișinău: Hora unirii, Iarnă nouă, Chișinău, unele din ele fiind și versuri cântate: Pe voia inimii, Chișinăul meu cel mic, Chișinău.
Recomandăm să faceți cunostință cu Chișinăul în creația lui Dumitru Matcovschi accesând link-urile din titlurile poeziilor, cât și poeziile prezentate mai jos.  
Iarnă nouă
Iarnă-n ţară, ninge-afară,
puhave zăpezile.
În oraşul nostru iarăşi
au scăzut vitezele.

Prin troiene de la şcoală,
vin, o ceată fetele,
pici de-un cot - să le prăvală
cearcă nătăfletele.

Rătăcite, flămânzite,
Ţipă negre, cioarele.
Supărate, obosite
sunt măturătoarele.

Munca-i grea și-i nemiloasă,
le-au sleit puterile
iar în casă,iar în casă –
reci caloriferele.

Rânduri mari la magazine,
triste vânzătoarele.
Huzureau cândva de bine,
Azi le dor picioarele.

„Mai cu suflet, mai cu viaţă!" –
se revoltă masele.
„Fiecare te învaţă!" –
scapără frumoasele.

Au dreptate, n-au dreptate, -
asta li-i profesia.
Ies în stradă, cad pe spate,
strada-i, of, ca gresia.

Şi-apoi iară ninge-afară,
nu merg troleibuzele.
Dimineaţa-mi fac gargară,
Seara-mi pun ventuzele.

Şi aştept. Pe cine oare?
Mi-au crescut copilele...
Trec încet, plictisitoare,
 monotone zilele...
8 decembrie 1986
MATCOVSCHI, Dumitru. Iarnă nouă. In: Matcovschi, Dumitru. Tu, dragostea mea!. Ch., 1987, p. 97-98.

Chişinău
Sunt oraşe de poveste,
Au şi nume, şi renume,
Nu mi-e dor de toate-aceste,
Chişinău-i unu-n lume.

Are juni şi are june,
Un bufet cu o verandă,
Are-o televiziune,
Care face propagandă.

Are-o stradă principală,
Are câteva palate,
Are-o fostă catedrală,
Distrusă pe jumătate.

Stă la colţ miliţianul,
Brav, ca un miliţian,
Îl salută moldoveanul.
Rusu-i spune: „Ia Ivan!”

- Foarte bine, dar mai bine
Gheorghe-ai fi şi nu Ivan.
Treci, de ce te uiţi la mine
Ca un interplanetean?!

-Ia Ivan - rusul, repetă,
Priehal iz daleka
-Cu o misie secretă?
-Brat rabotaet v ŢK-a!

Supărat pe astă ţară,
Pleacă rusul mohorât.
Soarele din cer coboară.
Şto za gorod?! Şto za bât?”

Îl aude moş Vasile
Şi-1 ajunge, ca flăcăul:
Ai venit de două zile
Şi nu-ţi place Chişinăul?!

Rusul nu-nţelege graiul
Şi se face mititel:
Po moldavski ia ne znaiu!
Şto ne znaiu! Vrei bordel!?

MATCOVSCHI, Dumitru. Chişinău. In: Moldova. 1990, nr. 9, p. 13.

Pe voia inimii
La noi sunt toate, sfinte toate:
cu vremi devremi, cu vremuri noi,
Soarele sfânt în ceruri arde,
Aduce toamna sfinte ploi.
La Chişinău, în policandre,
se-aprind luceferii târzii
Şi varsă tandre, raze tandre,
tu, cea mai mândră să te ştii.

Aici ni-i vatra şi-i aleasă,
şi dragă ni-i, şi scumpă ni-i,
nu că-i bogată şi frumoasă,
dar că-i pe voia inimii.

Povara sfântă ne-mpovară,
adânci să creştem rădăcini,
să fim ce-am fost odinioară,
să nu ne pierdem prin străini.
La Chişinău, aici aproape,
când ne întoarcem peste ani,
haina cea veche tot ne-ncape,
ca pe orfani, ca pe sărmani.

Aici ni-i vatra şi-i aleasă,
şi dragă ni-i, şi scumpă ni-i,
nu că-i bogată şi frumoasă, 
dar că-i pe voia inimii.

Oricât de-amară-i pâinea noastră,
Nădăjduieşti cu ea, mai speri.
La noi şi pasărea măiastră
îşi face cuib, ca nicăieri.
La Chişinău, aici departe,
veneau cândva de pe ogor,
veneau copii cu dor de carte,
vin de acum nepoţii lor...
Aici ni-i vatra şi-i aleasă
şi dragă ni-i, şi scumpă ni-i,
nu că-i bogată şi frumoasă,
dar că-i pe voia inimii.
17 martie 2011
(Versuri nepublicate pentru cântecul lui Liviu Ştirbu Voia inimii)



Referințe bibliografice

 

1.      Chișinăul în literatură: Antologie. Chișinău: Grafema Libris, 2011. 575 p.

 

2.      Matcovschi, Dumitru: [schiță biogr.]. În: Dicţionarul scritorilor români din Basarabia: 1812-2010. Chișinău: Prut International, 2010, pp. 351-352.

 

3.      ŢARĂLUNGĂ, E. Matcovschi, Dumitru: [schiţă biogr.]. În: Ţarălungă Ecaterina. Enciclopedia identităţii româneşti. Personalităţi. Bucureşti: Litera Internaţional, 2011, pp. 481-482.

 

4.      Chișinăul muzical [online]. [citat 14.04.2014]. Disponibil: http://bibliomusic.wordpress.com/category/cantece-despre-chisinau/

 

 

 

 

Nadejda Cecoi, șef oficiu

Departamentul „Memoria Chișinăului”