miercuri, 9 iulie 2014

Un manuscris despre slujitorii Catedralei Nașterea Domnului din Chișinău din perioada 1840-1851

În biblioteca mănăstirii Sfântul Teodor Tiron din Chişinău am identificat un manuscris cu titlul Registrul clerului din Catedrala Naşterea Domnului din oraşul Chişinău, în care am descoperit suficient de multă informaţie despre slujitorii ei care au activat în perioada 1840-1851. Formularele sunt completate în limba rusă pentru anii 1840, 1843, 1844, 1845, 1848, 1850, 1851. Manuscrisul este, de fapt, o carte, care are coperţile din carton, cu peste 180 file, scrise pe recto şi verso, cu informaţii despre starea bisericii şi clerului în perioada menţionată. Precizăm că am obţinut permisiunea protoiereului mitrofor Teodor Rosea de la mănăstirea Ciuflea pentru cercetarea manuscrisului.
Pentru fiecare an formularul este divizat în trei compartimente. Primul prevede descrierea generală a bisericii, a parohiei, a documentelor din biserică etc. Acesta include 18 puncte, care prevăd următoarele: 1) anul construirii lăcaşului de cult şi ctitorii: 2) materialul de construcţie a bisericii şi a clopotniţei; 3) date referitoare Ia pristoluri şi numele sfinţilor hramului: 4) nivelul asigurării cu cărţi liturgice şi alte obiecte necesare oficierii serviciului divin; 5) numărul feţelor bisericeşti conform statelor de personal: 6) existenţa pământului pentru cler: 7) materialul de construcţie a caselor feţelor bisericeşti şi localizarea lor; 8) existenţa altor indemnizaţii, suplimentare, pentru cler; 9) alte eventuale construcții ale bisericii; 10) localizarea catedralei; 11) distanța dintre cele mai apropiate biserici; 12) existența altei biserici supuse acesteia; 13) existența paraclisurilor în oraș; 14) lista averii, anul întocmirii și locul de păstrare; 15) informații referitoare la cronicile de venit; 16) informații referitoare la cronicile medicale; 17) numărul foilor și instituția care a eliberat acest registru.
Conform datelor din acest departament, lucrările de construcție a Catedralei Nașterea Domnului din Chișinău au început în anul 1836. A fost zidită din piatră tare, ca și clopotnița, fiind acoperită cu metal, biserica fiind acoperită cu metal; biserica are trei prestoluri: în numele Naşterii Mântuitorului. în numele sfanţului Alexandru Ne- vski. în numele Sfinţitului şi Făcătorului de minuni Nicolai: altarele nu se încălzesc şi este asigurată cu inventar necesar oficierii slujbelor religioase.
Conform statelor de personal în parohie au fost confirmaţi prin ordinul eparhial din 6 martie 1837: protoiereu – 1, chelar – 1, preoţi – 3, protodiacon – 1, diaconi – 2, ipodiaconi – 2, psalmişti 2, pălămari – 2. paznici – 3, clopotari – 4, corişti – 24 de persoane. Catedrala nu are pămănt în proprietate; un protoiereu şi doi preoţi au casă proprie de piatră pe pământul orăşenesc, chelarul, preotul, protodiaconul, diaconul şi trei clopotari închiriază spaţiu locativ pe cont propriu; ipodiaconul, psalmistul şi coriştii locuiesc în casele Palatului Arhieresc, iar un clopotar şi paznicii în camerele de sub clopotniţă. Pentru întreţinerea preoţilor şi a altor slujitori ai bisericii, prin ordinul din 6 martie 1837 a fost alocată suma de 5900 ruble asignaţiuni, echivalentul a 1685 ruble şi 71 3/4 copeici în argint, primite anual din vistieria judeţului Chişinău. Catedrala nu are alte clădiri în proprietate; catedrala este amplasată în oraşul Chişinău, unde se află Consistoriul bisericesc şi îşi are reşedinţa arhiereul eparhial: cele mai apropiate biserici de catedrală sunt Sfanţul Ilie şi Sfântul Haralampie, cu depărtare: prima – o pătrime de verstă şi a doua - jumătate de verstă; alte biserici subordonate catedralei nu există cu excepția celui cu hramul Acoperămîntul Maicii Domnului de pe lîngă casa arhierească.  




Sursa: Cereteu, Igor. Un manuscris despre slujitorii catedralei Naşterea Domnului din Chişinău din perioada 1840-1851. În: Tyragetia, Chişinău, 2013, vol. VII [XXII], nr. 2, pp. 167-174.

Arhitectul Valentin Voiţehovski – file din creaţie

Expoziţia este dedicată comemorării a 35 de ani de la trecerea în nefiinţă a arhitectului V. Voiţehovski (1909-1977) şi este un omagiu adânc adus acestei personalităţi, ce a contribuit mult la reconstrucţia Chişinăului postbelic şi la edificarea multor oraşe ale republicii.
În baza proiectelor sale la Chişinău au fost construite circa 100 de clădiri, printre care cea a cinematografului „Patria" (1951), clădirile primului microraion de la Botanica (1952-1962), edificiul Ministerului Industriei Alimentare (1953), blocurile de studii ale Universităţii de Medicină „N. Testemiţeanu" (1956-1962), clădirile microraionului IV de la Râşcani (1961), a Filarmonicii de Stat „S. Lunchevici" din Moldova (1962), un şir de blocuri locative de pe bulevardul Ştefan cel Mare din Chişinău şi multe blocuri locative, şcoli, cinematografe din oraşele Bălţi şi Soroca. În opera sa Voiţehovski a folosit motive ale arhitecturii populare moldoveneşti, obţinând o îmbinare armonioasă a lor cu stilizarea potrivită a materialelor locale. Bazându-se pe tradiţiile arhitecturii bizantine V. Voiţehovski folosea la faţadele edificiilor în scopuri decorative elemente de ceramică glazurată. V. Voiţehovski a stat la leagănul arhitecturii sovietice moldoveneşti, a construit împreună cu puţinii arhitecţi din pleiada sa o şcoală de arhitectură naţională.
În cadrul expoziţiei sunt prezentate fotografii şi documente inedite din colecţiile muzeale şi particulare. O valoroasă colecţie este şi cea din patrimoniul MNAIM, privitoare la activitatea familiei Andronache (Andrunachevici) - Stadniţki, ce dezvăluie biografia soţiei marelui arhitect - Tatiana Alexandru, cunoscută pianistă şi profesoară la Conservatorul de Stat din Chişinău, fiica renumitei pianiste din Basarabia, Antonina Stadniţki - Andronache. Un rol important în expoziţie îi revine şi compartimentului legat de dezvoltarea oraşului Soroca, oraşul de baştină al arhitectului V. Voiţehovschi.
Din material autentic demonstrativ (proiecte, schiţe, machete) este prezentat un singur proiect original - clădirea fostului Sovnarhoz (în prezent Ministerul Industriei), amplasat pe bulevardul Ştefan cel Mare. Mulţi ani acest proiect s-a păstrat în patrimoniul Casei memoriale „A. V. Şciusev", actualmente se află în patrimoniul MNAIM. Această lucrare a arhitectului constituie nucleul de bază al expoziţiei.


Sursa: „Arhitectul Valentin Voiţehovski – file din creaţie” [online] [citat 09.07.2014]. Disponibil: http://www.nationalmuseum.md/ro/exhibitions/arhitectul_valentin_voitehovski_file_din_creatie

Blocul Seminarului teologic din Chișinău

Vă prezentăm o imagine a blocului Seminarului teologic din Chișinău în care și-a aflat sediul (temporar) Liceul Regional din Chișinău.

În urma Războiului Crimeii (1853-1856), sudul Basarabiei este retrocedat Principatului Moldovei; au fost organizate o serie de şcoli parohiale (anii ’30 - ’40 ai sec. XIX); s-a deschis  primul Liceu Regional, de băieţi, în 1833; s-a întemeiat Biblioteca Publică din Chişinău (1832).

Sursa: Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă (1828 - 1864) [online] [citat 09.07.2014]. Disponibil: http://www.nationalmuseum.md/ro/timetape/xix_1828_1864/suprimarea_autonomiei_basarabia_o_noua_colonie_tarista

Старый Кишинёв в цвете / Chișinăul vechi în culori

Vă prezentăm un filmuleț în care sunt prezentate diferite imagini vechi în culori. Filmulețul este realizat de oldchisinau.com.

Link spre accesare - https://www.youtube.com/watch?v=luOAGPHoQzQ